Cât de repede se duc toate!
Noi nu avem răbdare cu timpul,
trecem prin el ca razele de soare
prin văzduh
Uneori înflorim de atâta iubire,
alteori pălim,
și. de atâta durere,
uităm zilele fericite
Visele nu devin ralitate niciodată,
ne ascundem de lumină
exact când nu trebuie
Gustul amar al fericirii persistă
și, în momentele de singurătate,
e tot ce ne rămâne
Degeaba implorăm,
sigur nu putem uita
nimic din ce ne-a făcut întregi;
înaintăm prin timp
însoțindu-ne durerea
Uneori, în nopțile adânci de
singurătate și regrete,
o gheară ne apasă pieptul,
ne sfâșie inima și ne izbește
de zidurile pe care tăcerea
le-a ridicat până la jumătate
Se spune că uneori
iubirea durează, alteori nu
Nu-i adevărat, iubirea
nu poate fi înlocuită de nimic
De aceea, în fiecare dimineață,
traversând desculți cărarea
ce duce către noi înșine,
ochii se înrourează
și-n cerul gurii simțim
gustul amar al fericirii pierdute...
20 iulie 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu