Îmbrățișarea noastră era numai dor,
pluteam prin nopțile polare,
aripile ni s-au deschis amare
și am zburat deasupra tuturor
Nici nu mai știu în ce secol eram,
nici ce-mi spusese în șoaptă ursita,
coborai desculță din mine, iubita,
și parcă de-atâta iubire plângeam
Toți norii au năvălit din așteptare
și-a început să plouă peste noi
cu fluturi albi, și s-a făcut noroi,
și-n curcubeie semne de-ntrebare
Și totuși, împotriva tuturor,
cu-aripi de ceară am zburat spre soare,
și chiar de ne-am zdrobit de mare
îmbrățișarea noastră era numai dor...
8 iulie 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu