Întâmplător, îngerul tău pe îngerul meu l-a întâlnit.
I-a surâs și i-a așezat eternitatea pe mână.
Mi se pare că s-au și iubit;
Atât de mult că n-au mai rămas împreună.
După traversarea deșertului, soarele nemilos
A adus o umbră fierbinte pe stradă.
Atunci, ce-a mai rămas din omul frumos,
Și-a întins brațele, ca un om de zăpadă.
Și-au întrebat copacii îndoindu-se foarte:
”De unde vin durerile acelea imprecise?
Le-aduc cocorii dinspre moarte,
Sau e durerea iubirii ucise?
Nu s-a auzit niciun răspuns,
Vântul trecea cu-nserarea în clonț
Cerul neclar nu mai era de ajuns,
Inima îmbrățișase un glonț.
Se părea că întunericul închisese dinadins
Pleoapele, și prinsese în cleștele lor
Sufletul, ce din trup s-a prelins,
Ca un șarpe întâmplător.
În ultima secvență, orele s-au izbit,
Și-au curs halucinții, iluzii, psihoze,
Printr-un timp de granit
Conectat la perfuzii și metempsihoze.
Atunci a căzut din copac o lună murdară,
Desenată de un pictor evadat din curcubeu,
Și-a călcat fără milă, cu poftă primară,
Ultima zbatere a sufletului meu
Purtat prin vise de o ea imprecisă,
Îngerul n-a înțeles unde era, și striga:
I-a răspuns cu durere iubirea ucisă,
Și-n jurul inimii încontinuu ploua...
19 martie 2017
duminică, 19 martie 2017
sâmbătă, 18 martie 2017
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (63)
Mistrețul cu mustăți de argint * Amara pâine a străinătății * Stăpânii lumii a treia * Nu mai trageți în peizani! * Pistolarul de peste drum * Marș în tramvai!, sau cum și-a rupt Olguța limbuța * La umbra plopului bătrân * Cristina Neagu, o piedică în calea uitării * Dragostea fatală dintre români și DNA * Mielul fericit * Nea Nelu și sexul după nuntă * Cu și fără chiloți * Pe cine caftea Oana Zăvoranu * Cultura hoției * Quintus, mai viu decât PNL * Pe dilimanul Banciu l-a bătut Vântu * Istoria necenzurată a românilor
Ion Țiriac, mistrețul cu mustăți de argint, ne sfătuiește, cu înțelepciunea sa proverbială, de Haplea în chiloți, ca între un hoț și un prost, să alegem hoțul. Înduioșătoare solidaritate de breaslă a celor care scriu mi-au ca pisica...* În Sicilia, unii patroni obișnuiesc să le violeze pe românce, sub amenințarea pistolului. A celui cu gloanțe. De sărăcie, de neputință, de disperare, majoritatea tac și înghit suferința. Ce-ați făcut, măi, nenorociților, cu românii? Cu voi, ăștia de ne conduceți și ne batjocoriți de 27 de ani, vorbesc! Tăceți ca porcii la troacă? Nu vă e teamă că într-o bună zi ne vom răscula de-adevăratelea și-o să vă dăm înapoi, cu dobândă, toată umilința pe care au îndurat-o frații noștri trudind după amara pâine a străinătății? Ca bonus, v-am băga și un ardei iute în fundul curții, dar riscul e prea mare, s-ar putea să vă placă * Înainte să se inventeze Facebook-ul, nimeni nu credea că procentul de prostie al omenirii umane e chiar atât de mare! Acum, lucrurile sunt clare. * ”The Times” scria în 1867 că românii ”sunt convinși pe deplin că ei sunt descendenții puri ai vechilor stăpâni ai lumii”. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, ne-am mai țigănit, ne-am împrăștiat ca făina orbilor prin toate colțurile acestei planete rotunde, am devenit un popor de lași și de milogi. Nu e așa? Demonstrați contrariul! * Un peizan din Poplaca (jud Sibiu) a fost împușcat în picior, de soldații care făceau antrenamente în poligonul din apropiere. Țăranul, încă verde la cei 58 de ani ai săi, e bine, glonțul de asemenea, deși a fost pus la dispoziția organelor (de anchetă) după ce a fost extras. Glonțul, nu peizanul. Culmea e că omul, preocupat de activitățile agricole, și-a dat seama că a fost împușcat abia seara, acasă, când își scotea mărăcinii adunați peste zi în talpă. Operațiunea era absolut necesară ca să se poată spăla pe picioare. Important nu e că țăranul a fost împușcat (ce mai contează unul în plus sau în minus pe lângă cei peste 11 000, după spusele lui Nicolae Iorga, ciuruiți în 1907) ci că glorioasa armată română, membră NATO, are dotări, nu glumă. Vă dați seama până unde s-a ajuns cu tehnica militară dacă te împușcă pe la prânz și mori de râs abia înainte de culcare?! Să se cam ferească vecinii noștri cu pretenții de mari puteri regionale că nu-i de glumă cu pușcașii noștri ultra-marini. * Derutatul Cristian Rădulescu s-a lăudat că are acasă un AKM, pe care l-a folosit la revoluție (probabil ca manechin de prezervative) și, dacă-i cazul, n-are nicio problemă să-l folosească din nou. Dar, dacă i-o vor lua înainte posesorii de tunuri cu apă ca să-i împrăștie pe protestatari, nu mai e cazul să intervină Rambo de Ferentari. Merge acasă, îi dă în cap pistolului și se culcă pe-o ureche (cealaltă a rămas la revoluție, că s-a întâmplat de Crăciun). Până la urmă, lumea s-a liniștit fiindcă, la fel ca toată clasa din care face parte, dl. Rădulescu e un mare mincinos. Pistolul era fabricat la zece ani după Crăciunul însângerat și era depozitat în siguranță, într-o anexă a societății de vânătoare de fonduri publice Tel Drum. * După ce a dublat salariile sub 4000 de lei (la televizor, nu în portofel), Olguța s-a pus cu reforma și pe limba engleză. Nu i-a fost ușor. Limbii engleze. Întâlnirea mortală s-a petrecut taman la New York, unde, de regulă, lingvistele se fac de porc. Atât a siluit-o această Ana Ipătescu a istoriei contemporane pe limba engleză, că întreg mapamondul lumii a stat cu sufletul la gură întrebându-se dacă, după acest act sexual explicit, mai poate fi folosită. La ora acestui (aproape) necrolog, biata limbă engleză e încă la terapie intensivă, iar doctorii în lingvistică și peisagistică e rezervați. Nemulțumită că încă mai are în ea un licăr de viață, Olguța s-a repezit asupra limbii franceze, a luat-o la ștangă, a mozolit-o bine, după care i-a zis de la obraz: marș în tramvai! Nici măcar bani de taxi nu i-a dat! Olguțo, Olguțo, te-apucași să răstorni mapamondul lumii cu roatele-n sus, tremură limbile pământului în fața ta. Și alea germanice, și alea romanice...Iar limbii materne îi este frică să mai recunoască de unde se trage. În gura ta nici limba cu măsline nu se mai simte în siguranță... * Ministrul Apiculturii, Agriculturii și Inculturii susține, cu subiect și predicat, deși a pus un dinte de grapă între ele, că perdelele forestiere e nasolae, mai ales alea care e formate din plopi. Că acești copaci cresc înalți, fac umbră pământului degeaba și ales-bules recolta de ciulini și chemarea-țigăncii. Din care cauză țăranii preferă să-și vândă terenurile devenite brusc neproductive. Probabil le vând unor proști, sau unor demnitari de la Agricultură, de nu se prind ăia că, din cauza umbrei alunecoase a plopilor nu se mai face cucuruzul! Nea Petrică, de ce nu te duci matale să te culci? Oare n-ai cu cine, sau n-ai somn? Nu te-a bătut suficient soarele în ceea ce îndeobște se numește cap? Fii și matale oleacă mai romantic, ieși din hambarul cu sfeclă furajeră, ia o Bălțată românească de potcoavă și plimb-o pe sub copaci! Poți să-i și cânți șlagărul de demult: ”La umbra plopului bătrân”, chiar dacă îți va răspunde ecoul : ”Mănânci rahat, că e salcâm!” Vezi, nea Petrică, salcâmii e obraznici, nu plopii fără soț...* Cristina Neagu e prima handbalistă care câștigă pentru a treia oară titlul de cea mai bună jucătoare a lumii! Bine, jumătate dintre români nu se vor bucura, fiind intoxicați cu drogul negării a tot ceea ce este sublim la acest popor destul de viu altădată. România e țara oamenilor frumoși și de mare valoare precum Cristina Neagu, numai că sunt împiedicați sistematic să se manifeste, să ajungă în vârf, pentru ca nu cumva să se perpetueze ideea unicității noastre între toate celelalte valori ale lumii contemporane. Cu cât există mai puține repere, cu atât probabilitatea de zdrobire a spiritului românesc e mai mare. Iată că din când în când apare pe bolta edificiului național câte o stea care ne arată unde este locul nostru în Univers, pe ce cărare să o apucăm. Noi, românii, am fost sortiți înălțimilor, ca vulturii, dar ne-a săgetat permanent pegra Fanarului, care s-a scurs ca un șarpe prin sufletul nostru. Cristina, suntem mândri de tine, nu știm dacă tu poți să fii mândră de noi...* România e țara europeană cu cel mai mare decalaj între bogați și săraci. Dar asta o simțim zilnic pe pielea noastră. * Surprinde poziția fruntașă a DNA în încrederea românilor? Nu. Într-o țară măcinată de hoție, invadată de metastaza corupției, e aproape firesc ca o instituție care luptă la baionetă cu hoția să fie printre preferințele oamenilor cinstiți. Asta însă obligă DNA să renunțe la subordonarea politică, evidentă pe ici pe colo, prin punctele esențiale, să explice de ce timp de un deceniu, până în 2015, a tras la aghioase, și de ce încă mai există personulități profund corupte de care nu s-a atins nici măcar cu o floare de busuioc verde pe masă, rămâi gazdă sănătoasă! Adică să renunțe la dubla măsură. A, da, era să uit; și să-și măture prin ogradă, să le trimită la școala de corecție a vieții pe acele jeguri de-și zic procurori, pentru care abuzul, promiscuitatea, lipsa de profesionalism, sunt singurele calități care le definesc profilul scârbavnic. * Neinformații se întreabă dacă vor cădea Kovesi și Lazăr în urma contraatacului castei mafiote infiltrate prin toate structurile politice și apolitice ale statului. Nu vor cădea fiindcă nu vor americanii. Rușii mai trebuie să aștepte la coada la resurse (geo)strategice. * Totuși, proiectul de țară început în decembrie 1989 merge cu pași repezi înainte, spre capitalismul biruitor. Titlul ,”Îngroparea definitivă a României”, se justifică până la ultima virgulă. Zilnic, artizanii dezastrului aruncă basculante de bolovani peste trupul firav al țării. Iar proștii se zgâiesc la tembelizor. * Săracilor Constanței, alții decât Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Decebal Făgădău, li se impută câteva zeci de milioane de căciulă pentru că, din 2013, au benchetuit la cantina socială, deși aveau venituri lunare de până la 500 de lei. Legea, tâmpită ca majoritatea actelor normative din România, punea o piedică în calea uitării acestor bolnavi la amețitorul barem de 126 de lei pe lună! Deși flămânzii au aruncat pe jgheab, cu destinația stomacul burții, numai friptură de umbră de iepure cu garnitură de mazăre, și miros de pâine caldă cu amintire de ceapă prăjită, nota de plată e umflată binișor. Oricum, dacă le ia câte-un rinichi, statul se scoate. Doamne, iartă-ne!, iar le-am dat idei. * Gigi Becali a declarat că mielul îl face fericit. Parcă numai pe el. Dă-i înainte, maestre, ai dreptate, meleoanele n-aduc fericirea. Când nu le ai. * Nelu Ploieșteanu se vaită, fără orchestră, că fosta nevastă nu vroia de la el decât sex și bani. Da, e o noutate în lumea artistică...” Păi, eu mai eram bun de sex după o noapte de cântat?”, se întreabă retoric blândul menestrel. Nea Nelule, ia explică-ne și nouă cum vine treaba că n-am prea înțeles. Ce legătură intrinsecă este între laringe și cel ce-mpinge? E două lucruri diferite, maestre. Din când în când mai poți să folosești și CD-ul. Nu la aparatul reproducător, ci în partea ailaltă. La nuntă, bre! Sau mata veneai acasă, de la obositoarele festivități, și cântat și cu banii luați... * Mihai Trăistariu se laudă că a fost plătit cu 10 000 de euro ca să prezinte 23 de perechi de chiloți, deși, din fotografii reiese că a prezentat o singură pereche de 23 de ori. Puțin, foarte puțin. Celelalte tipe din branșă au contracte mult mai bune ca să prezinte, zi de zi, lipsa chiloților. * Oana Zăvoranu îl bătea pe Cove ca pe țambal, deși simpatica pușlama nu-și mai amintește. Ori a făcut terapie în grup cu Andreea Marin, ori diva de Ferentari nu mai știe exact pe cine a bătut. O fi fost Pepe, de s-a întors ăla la cortul natal cu coada între picioarele unei fete de la ei din popor? O fi fost Fane Cârlig? Că distinsa Mărioara, Dumnezeu s-o ierte că i-a lăsat atâta avere, n-a fost, fiindcă era femeie dintr-o bucată. Dacă-i dădea distinsa mahalagioaică o bordură în zona crepusculară a capului, îi cădeau balabustei dinții în gură și se uita la noi printre dinți. * Câteodată, dimineața, la prânz și seara, sunt convins că românii sunt promotorii culturii hoției. Altfel cum se explică ofensiva mass-mediei în favoarea micii ciupeli. N-ați observat că majoritatea așa zișilor formatori de opinie susțin teoria învârtelii, care, vezi-doamne, stă la baza economiei de piață și desfrâu. De fapt, în sinteză, ideea inoculată tinerei generații e că fără hoție nu se poate. Așa e, fără hoție nu se poate trăi bine în România. Iar cu hoția la putere nu va mai exista România. * Semne de viață la PNL. Senatorul Leon Dănăilă (83 de ani) pune în mișcare acest dinozaur epileptic opunându-se căsătoriilor între homosexuali. Cea ce a stârnit mânia tinerilor libertini care preferă să fie ei trași în țeapă, pe altarul unui egalitarism urât mirositor. Chirurgului nu-i mai rămâne decât să opereze niște creiere, dar pentru asta va trebui să se întoarcă la spital, fiindcă la noul loc de muncă nu există material didactic. * Cealaltă pușlama a neoliberalismului cu miros de colivă, Mircea Ionescu-Quintus, a împlinit 100 de ani. Cât tupeu! Cu această fericită ocazie ne-a atenționat că de-abia de la un secol în sus începe viața de noapte. Hipsterul încă se ține bine de Raluca Turcan, după ce a sedus-o și a abandonat-o, fără nicio urmă de remușcare, în brațele desfrâului parlamentar, pe Alina Gorghiu. * În prima lună a anului 2017 declinul demografic al României s-a agravat, ca urmare a creșterii numărului de decese cu 23%! Suntem conduși cu competență și fermitate pe ultimul drum. * Mii de revoluționari de provincie au avut ”rol determinant” în fuga lui Ceaușescu. Adică l-au urmărit îndeaproape, la televizor, cum o întinde spre comunism, în zbor, cu elicopterul. După care au tăiat porcul și au sărbătorit evenimentul cu țuică fiartă și caltaboși. În urma supremului sacrificiu, statul român le-a asigurat acestor impostori indemnizații substanțiale, în condițiile pauperizării societății românești. Așa arată o țară ticăloșită de Cârpa Kaghebistă și de celelalte otrepe staliniste de rit nou. * Laptopul cu planurile reședinței președintelui american au fost furate din mașina agentului secret care spărgea semințe de dovleac. Dincolo de activitatea agentului, care era atât de secret încât nici el nu știa cu ce se ocupă, nu-l văd bine pe Trump. Acesta nu este un furt, este un avertisment. Bine, și el și-o caută cu lumânarea. * Într-un moment de slăbiciune, am deschis tembelizorul și mi-au zgîriat occipitalul urechii doi bagabonți: unul fără picioare, dar plin de avânt, celălalt, fără cap. Dormiți liniștiți, Banciu veghează pentru dumneavoastră. Pe oala de noapte a istoriei. * Că tot veni vorba, ia să vedem ce s-a întâmplat cu Negru Vodă când a venit încoace, la chemarea lui Neagu Djuvara, care-i dăduse un like pe Facebook: ”Când a coborât Negru-Vodă agale la Câmpulung, de unde vroia să scoată niște hârtii care să-i ateste locul în istoria românilor, în care dăduse buzna pe neașteptate, l-a întâmpinat un funcționăraș serviabil peste măsură: ”-Ce mai vrei și tu, mă, derbedeule? Nu vezi că-i închis. E trecut de 12, soarele-i sus, avem și noi dreptul firesc, prevăzut de lege, la pauza de masă. Ce, funcționarii valahi nu e oameni? Că ne tocim coatele prin facultăți particulare și nervii pe de-alde tine și uite ce mutră face! Te uiți chiorâș la mine, întunecatule? Vrei ca toată lumea să fie la picioarele tale?! Ia du-te și te plimbă vreo două ceasuri și revi pe urmă cu actele aferente că altfel ai bătut drumul degeaba. Să ai certificatul de naștere al poporului român, cartea de identitate, pașaportul și toate celelalte documente, xeroxate, în câte trei exemplare, legalizate la notariat, în sfârșit, știi cum e la noi.” La ora paisprezece, funcționarul a fost contrariat de punctualitatea lui Black Vodă. ”-Se vede că nu sunteți de pe la noi! Eu am zis două ceasuri ca să ai un punct de reper, dar de fapt nici cafeaua nu mi-am băut-o. Mai bine vino mâine pe la nouă, că nu mai sunt chiar așa de ocupat și te rezolv.” Lui Negru-Vodă i-a sărit muștarul, a scos din husa de chitară a lui Nicu Covaci o sabie bine ascuțită, satisfăcându-i curiozitatea funcționarului, care se tot întreba de când îl văzuse, ce se ascunde acolo? O fi vreo atenție muzicală pentru fiica sa care urma școala populară de artă?! Dar nu era așa. Se înșelase bietul om, că Negru-Vodă avea o unealtă sclipitoare pe care i-o împlântă până la prăsele în locul unde, la alți oameni, bate inima. Cât de nevinovat era acest voievod legendar reiese din zâmbetul de satisfacție întipărit pe față, pesemne credea că omorându-l pe individul respectiv făcuse mare brânză. Dar, de unde? Armata funcționarilor era mai tare și cum cădea unul pe scări sau își pierdea capul după vreo colegă de birou, cum se pensiona pe caz de boală și-i luau locul alții cincisprezece. Și aveau cu toții în piept inima rece. Prin urmare, traseul voievodului din Făgăraș prin istorie era periclitat de lipsa documentelor și a celor ce le mânuiau pentru că întreaga lui viață i-a căsăpit, chit că era, în general și în particular, un om pașnic. O singură dată plesnise un pui de ungur care vroia să-i cucerească țara, dar și-a cerut scuze de la ta-su căruia i-a trimis o frumoasă jerbă artificială, precum și sincere condoleanțe... ”
Ion Țiriac, mistrețul cu mustăți de argint, ne sfătuiește, cu înțelepciunea sa proverbială, de Haplea în chiloți, ca între un hoț și un prost, să alegem hoțul. Înduioșătoare solidaritate de breaslă a celor care scriu mi-au ca pisica...* În Sicilia, unii patroni obișnuiesc să le violeze pe românce, sub amenințarea pistolului. A celui cu gloanțe. De sărăcie, de neputință, de disperare, majoritatea tac și înghit suferința. Ce-ați făcut, măi, nenorociților, cu românii? Cu voi, ăștia de ne conduceți și ne batjocoriți de 27 de ani, vorbesc! Tăceți ca porcii la troacă? Nu vă e teamă că într-o bună zi ne vom răscula de-adevăratelea și-o să vă dăm înapoi, cu dobândă, toată umilința pe care au îndurat-o frații noștri trudind după amara pâine a străinătății? Ca bonus, v-am băga și un ardei iute în fundul curții, dar riscul e prea mare, s-ar putea să vă placă * Înainte să se inventeze Facebook-ul, nimeni nu credea că procentul de prostie al omenirii umane e chiar atât de mare! Acum, lucrurile sunt clare. * ”The Times” scria în 1867 că românii ”sunt convinși pe deplin că ei sunt descendenții puri ai vechilor stăpâni ai lumii”. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, ne-am mai țigănit, ne-am împrăștiat ca făina orbilor prin toate colțurile acestei planete rotunde, am devenit un popor de lași și de milogi. Nu e așa? Demonstrați contrariul! * Un peizan din Poplaca (jud Sibiu) a fost împușcat în picior, de soldații care făceau antrenamente în poligonul din apropiere. Țăranul, încă verde la cei 58 de ani ai săi, e bine, glonțul de asemenea, deși a fost pus la dispoziția organelor (de anchetă) după ce a fost extras. Glonțul, nu peizanul. Culmea e că omul, preocupat de activitățile agricole, și-a dat seama că a fost împușcat abia seara, acasă, când își scotea mărăcinii adunați peste zi în talpă. Operațiunea era absolut necesară ca să se poată spăla pe picioare. Important nu e că țăranul a fost împușcat (ce mai contează unul în plus sau în minus pe lângă cei peste 11 000, după spusele lui Nicolae Iorga, ciuruiți în 1907) ci că glorioasa armată română, membră NATO, are dotări, nu glumă. Vă dați seama până unde s-a ajuns cu tehnica militară dacă te împușcă pe la prânz și mori de râs abia înainte de culcare?! Să se cam ferească vecinii noștri cu pretenții de mari puteri regionale că nu-i de glumă cu pușcașii noștri ultra-marini. * Derutatul Cristian Rădulescu s-a lăudat că are acasă un AKM, pe care l-a folosit la revoluție (probabil ca manechin de prezervative) și, dacă-i cazul, n-are nicio problemă să-l folosească din nou. Dar, dacă i-o vor lua înainte posesorii de tunuri cu apă ca să-i împrăștie pe protestatari, nu mai e cazul să intervină Rambo de Ferentari. Merge acasă, îi dă în cap pistolului și se culcă pe-o ureche (cealaltă a rămas la revoluție, că s-a întâmplat de Crăciun). Până la urmă, lumea s-a liniștit fiindcă, la fel ca toată clasa din care face parte, dl. Rădulescu e un mare mincinos. Pistolul era fabricat la zece ani după Crăciunul însângerat și era depozitat în siguranță, într-o anexă a societății de vânătoare de fonduri publice Tel Drum. * După ce a dublat salariile sub 4000 de lei (la televizor, nu în portofel), Olguța s-a pus cu reforma și pe limba engleză. Nu i-a fost ușor. Limbii engleze. Întâlnirea mortală s-a petrecut taman la New York, unde, de regulă, lingvistele se fac de porc. Atât a siluit-o această Ana Ipătescu a istoriei contemporane pe limba engleză, că întreg mapamondul lumii a stat cu sufletul la gură întrebându-se dacă, după acest act sexual explicit, mai poate fi folosită. La ora acestui (aproape) necrolog, biata limbă engleză e încă la terapie intensivă, iar doctorii în lingvistică și peisagistică e rezervați. Nemulțumită că încă mai are în ea un licăr de viață, Olguța s-a repezit asupra limbii franceze, a luat-o la ștangă, a mozolit-o bine, după care i-a zis de la obraz: marș în tramvai! Nici măcar bani de taxi nu i-a dat! Olguțo, Olguțo, te-apucași să răstorni mapamondul lumii cu roatele-n sus, tremură limbile pământului în fața ta. Și alea germanice, și alea romanice...Iar limbii materne îi este frică să mai recunoască de unde se trage. În gura ta nici limba cu măsline nu se mai simte în siguranță... * Ministrul Apiculturii, Agriculturii și Inculturii susține, cu subiect și predicat, deși a pus un dinte de grapă între ele, că perdelele forestiere e nasolae, mai ales alea care e formate din plopi. Că acești copaci cresc înalți, fac umbră pământului degeaba și ales-bules recolta de ciulini și chemarea-țigăncii. Din care cauză țăranii preferă să-și vândă terenurile devenite brusc neproductive. Probabil le vând unor proști, sau unor demnitari de la Agricultură, de nu se prind ăia că, din cauza umbrei alunecoase a plopilor nu se mai face cucuruzul! Nea Petrică, de ce nu te duci matale să te culci? Oare n-ai cu cine, sau n-ai somn? Nu te-a bătut suficient soarele în ceea ce îndeobște se numește cap? Fii și matale oleacă mai romantic, ieși din hambarul cu sfeclă furajeră, ia o Bălțată românească de potcoavă și plimb-o pe sub copaci! Poți să-i și cânți șlagărul de demult: ”La umbra plopului bătrân”, chiar dacă îți va răspunde ecoul : ”Mănânci rahat, că e salcâm!” Vezi, nea Petrică, salcâmii e obraznici, nu plopii fără soț...* Cristina Neagu e prima handbalistă care câștigă pentru a treia oară titlul de cea mai bună jucătoare a lumii! Bine, jumătate dintre români nu se vor bucura, fiind intoxicați cu drogul negării a tot ceea ce este sublim la acest popor destul de viu altădată. România e țara oamenilor frumoși și de mare valoare precum Cristina Neagu, numai că sunt împiedicați sistematic să se manifeste, să ajungă în vârf, pentru ca nu cumva să se perpetueze ideea unicității noastre între toate celelalte valori ale lumii contemporane. Cu cât există mai puține repere, cu atât probabilitatea de zdrobire a spiritului românesc e mai mare. Iată că din când în când apare pe bolta edificiului național câte o stea care ne arată unde este locul nostru în Univers, pe ce cărare să o apucăm. Noi, românii, am fost sortiți înălțimilor, ca vulturii, dar ne-a săgetat permanent pegra Fanarului, care s-a scurs ca un șarpe prin sufletul nostru. Cristina, suntem mândri de tine, nu știm dacă tu poți să fii mândră de noi...* România e țara europeană cu cel mai mare decalaj între bogați și săraci. Dar asta o simțim zilnic pe pielea noastră. * Surprinde poziția fruntașă a DNA în încrederea românilor? Nu. Într-o țară măcinată de hoție, invadată de metastaza corupției, e aproape firesc ca o instituție care luptă la baionetă cu hoția să fie printre preferințele oamenilor cinstiți. Asta însă obligă DNA să renunțe la subordonarea politică, evidentă pe ici pe colo, prin punctele esențiale, să explice de ce timp de un deceniu, până în 2015, a tras la aghioase, și de ce încă mai există personulități profund corupte de care nu s-a atins nici măcar cu o floare de busuioc verde pe masă, rămâi gazdă sănătoasă! Adică să renunțe la dubla măsură. A, da, era să uit; și să-și măture prin ogradă, să le trimită la școala de corecție a vieții pe acele jeguri de-și zic procurori, pentru care abuzul, promiscuitatea, lipsa de profesionalism, sunt singurele calități care le definesc profilul scârbavnic. * Neinformații se întreabă dacă vor cădea Kovesi și Lazăr în urma contraatacului castei mafiote infiltrate prin toate structurile politice și apolitice ale statului. Nu vor cădea fiindcă nu vor americanii. Rușii mai trebuie să aștepte la coada la resurse (geo)strategice. * Totuși, proiectul de țară început în decembrie 1989 merge cu pași repezi înainte, spre capitalismul biruitor. Titlul ,”Îngroparea definitivă a României”, se justifică până la ultima virgulă. Zilnic, artizanii dezastrului aruncă basculante de bolovani peste trupul firav al țării. Iar proștii se zgâiesc la tembelizor. * Săracilor Constanței, alții decât Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Decebal Făgădău, li se impută câteva zeci de milioane de căciulă pentru că, din 2013, au benchetuit la cantina socială, deși aveau venituri lunare de până la 500 de lei. Legea, tâmpită ca majoritatea actelor normative din România, punea o piedică în calea uitării acestor bolnavi la amețitorul barem de 126 de lei pe lună! Deși flămânzii au aruncat pe jgheab, cu destinația stomacul burții, numai friptură de umbră de iepure cu garnitură de mazăre, și miros de pâine caldă cu amintire de ceapă prăjită, nota de plată e umflată binișor. Oricum, dacă le ia câte-un rinichi, statul se scoate. Doamne, iartă-ne!, iar le-am dat idei. * Gigi Becali a declarat că mielul îl face fericit. Parcă numai pe el. Dă-i înainte, maestre, ai dreptate, meleoanele n-aduc fericirea. Când nu le ai. * Nelu Ploieșteanu se vaită, fără orchestră, că fosta nevastă nu vroia de la el decât sex și bani. Da, e o noutate în lumea artistică...” Păi, eu mai eram bun de sex după o noapte de cântat?”, se întreabă retoric blândul menestrel. Nea Nelule, ia explică-ne și nouă cum vine treaba că n-am prea înțeles. Ce legătură intrinsecă este între laringe și cel ce-mpinge? E două lucruri diferite, maestre. Din când în când mai poți să folosești și CD-ul. Nu la aparatul reproducător, ci în partea ailaltă. La nuntă, bre! Sau mata veneai acasă, de la obositoarele festivități, și cântat și cu banii luați... * Mihai Trăistariu se laudă că a fost plătit cu 10 000 de euro ca să prezinte 23 de perechi de chiloți, deși, din fotografii reiese că a prezentat o singură pereche de 23 de ori. Puțin, foarte puțin. Celelalte tipe din branșă au contracte mult mai bune ca să prezinte, zi de zi, lipsa chiloților. * Oana Zăvoranu îl bătea pe Cove ca pe țambal, deși simpatica pușlama nu-și mai amintește. Ori a făcut terapie în grup cu Andreea Marin, ori diva de Ferentari nu mai știe exact pe cine a bătut. O fi fost Pepe, de s-a întors ăla la cortul natal cu coada între picioarele unei fete de la ei din popor? O fi fost Fane Cârlig? Că distinsa Mărioara, Dumnezeu s-o ierte că i-a lăsat atâta avere, n-a fost, fiindcă era femeie dintr-o bucată. Dacă-i dădea distinsa mahalagioaică o bordură în zona crepusculară a capului, îi cădeau balabustei dinții în gură și se uita la noi printre dinți. * Câteodată, dimineața, la prânz și seara, sunt convins că românii sunt promotorii culturii hoției. Altfel cum se explică ofensiva mass-mediei în favoarea micii ciupeli. N-ați observat că majoritatea așa zișilor formatori de opinie susțin teoria învârtelii, care, vezi-doamne, stă la baza economiei de piață și desfrâu. De fapt, în sinteză, ideea inoculată tinerei generații e că fără hoție nu se poate. Așa e, fără hoție nu se poate trăi bine în România. Iar cu hoția la putere nu va mai exista România. * Semne de viață la PNL. Senatorul Leon Dănăilă (83 de ani) pune în mișcare acest dinozaur epileptic opunându-se căsătoriilor între homosexuali. Cea ce a stârnit mânia tinerilor libertini care preferă să fie ei trași în țeapă, pe altarul unui egalitarism urât mirositor. Chirurgului nu-i mai rămâne decât să opereze niște creiere, dar pentru asta va trebui să se întoarcă la spital, fiindcă la noul loc de muncă nu există material didactic. * Cealaltă pușlama a neoliberalismului cu miros de colivă, Mircea Ionescu-Quintus, a împlinit 100 de ani. Cât tupeu! Cu această fericită ocazie ne-a atenționat că de-abia de la un secol în sus începe viața de noapte. Hipsterul încă se ține bine de Raluca Turcan, după ce a sedus-o și a abandonat-o, fără nicio urmă de remușcare, în brațele desfrâului parlamentar, pe Alina Gorghiu. * În prima lună a anului 2017 declinul demografic al României s-a agravat, ca urmare a creșterii numărului de decese cu 23%! Suntem conduși cu competență și fermitate pe ultimul drum. * Mii de revoluționari de provincie au avut ”rol determinant” în fuga lui Ceaușescu. Adică l-au urmărit îndeaproape, la televizor, cum o întinde spre comunism, în zbor, cu elicopterul. După care au tăiat porcul și au sărbătorit evenimentul cu țuică fiartă și caltaboși. În urma supremului sacrificiu, statul român le-a asigurat acestor impostori indemnizații substanțiale, în condițiile pauperizării societății românești. Așa arată o țară ticăloșită de Cârpa Kaghebistă și de celelalte otrepe staliniste de rit nou. * Laptopul cu planurile reședinței președintelui american au fost furate din mașina agentului secret care spărgea semințe de dovleac. Dincolo de activitatea agentului, care era atât de secret încât nici el nu știa cu ce se ocupă, nu-l văd bine pe Trump. Acesta nu este un furt, este un avertisment. Bine, și el și-o caută cu lumânarea. * Într-un moment de slăbiciune, am deschis tembelizorul și mi-au zgîriat occipitalul urechii doi bagabonți: unul fără picioare, dar plin de avânt, celălalt, fără cap. Dormiți liniștiți, Banciu veghează pentru dumneavoastră. Pe oala de noapte a istoriei. * Că tot veni vorba, ia să vedem ce s-a întâmplat cu Negru Vodă când a venit încoace, la chemarea lui Neagu Djuvara, care-i dăduse un like pe Facebook: ”Când a coborât Negru-Vodă agale la Câmpulung, de unde vroia să scoată niște hârtii care să-i ateste locul în istoria românilor, în care dăduse buzna pe neașteptate, l-a întâmpinat un funcționăraș serviabil peste măsură: ”-Ce mai vrei și tu, mă, derbedeule? Nu vezi că-i închis. E trecut de 12, soarele-i sus, avem și noi dreptul firesc, prevăzut de lege, la pauza de masă. Ce, funcționarii valahi nu e oameni? Că ne tocim coatele prin facultăți particulare și nervii pe de-alde tine și uite ce mutră face! Te uiți chiorâș la mine, întunecatule? Vrei ca toată lumea să fie la picioarele tale?! Ia du-te și te plimbă vreo două ceasuri și revi pe urmă cu actele aferente că altfel ai bătut drumul degeaba. Să ai certificatul de naștere al poporului român, cartea de identitate, pașaportul și toate celelalte documente, xeroxate, în câte trei exemplare, legalizate la notariat, în sfârșit, știi cum e la noi.” La ora paisprezece, funcționarul a fost contrariat de punctualitatea lui Black Vodă. ”-Se vede că nu sunteți de pe la noi! Eu am zis două ceasuri ca să ai un punct de reper, dar de fapt nici cafeaua nu mi-am băut-o. Mai bine vino mâine pe la nouă, că nu mai sunt chiar așa de ocupat și te rezolv.” Lui Negru-Vodă i-a sărit muștarul, a scos din husa de chitară a lui Nicu Covaci o sabie bine ascuțită, satisfăcându-i curiozitatea funcționarului, care se tot întreba de când îl văzuse, ce se ascunde acolo? O fi vreo atenție muzicală pentru fiica sa care urma școala populară de artă?! Dar nu era așa. Se înșelase bietul om, că Negru-Vodă avea o unealtă sclipitoare pe care i-o împlântă până la prăsele în locul unde, la alți oameni, bate inima. Cât de nevinovat era acest voievod legendar reiese din zâmbetul de satisfacție întipărit pe față, pesemne credea că omorându-l pe individul respectiv făcuse mare brânză. Dar, de unde? Armata funcționarilor era mai tare și cum cădea unul pe scări sau își pierdea capul după vreo colegă de birou, cum se pensiona pe caz de boală și-i luau locul alții cincisprezece. Și aveau cu toții în piept inima rece. Prin urmare, traseul voievodului din Făgăraș prin istorie era periclitat de lipsa documentelor și a celor ce le mânuiau pentru că întreaga lui viață i-a căsăpit, chit că era, în general și în particular, un om pașnic. O singură dată plesnise un pui de ungur care vroia să-i cucerească țara, dar și-a cerut scuze de la ta-su căruia i-a trimis o frumoasă jerbă artificială, precum și sincere condoleanțe... ”
CONTELE DE MONTE-CRISTO
18 martie 2017
vineri, 17 martie 2017
Uși întredeschise
Ea nu era din carne și oase,
era din întâmplări neîntâmplate și uși întredeschise
Mâinile ei, aripi nevăzute, frumoase,
îngropau tristeți definitive-n abise
Într-o zi, ochiul unui monstru albastru
a crescut atât de mult în cuvânt,
încât tăcerea s-a topit
și a curs ca un șarpe de vânt
Mi-au ars picioarele îngropate în urmele ei,
pe acolo altădată treceau îngerii-cai,
mergeau înspre răsărit
călcând pe cioburi
Îmi trag fermoarul peste timpul absent,
orizonturile albastre se-ntunecă brusc,
sufletul se descompune lent
îngropându-se-n vasul etrusc
Nu-mi mai amintesc de ce iubeam
acea dimineață nevăzută de vară...
Avea un gust nemaiîntâlnit
ca o plecare timpurie din gară
Parcă ploaia aceasta de martie,
ce plânge privind prin perdea,
curge din mine încontinuu
cu ea
E posibil ca tocmai de aceea
să fi inventat din cioburi de sânge,
femeia
ce niciodată nu plânge
Ea era atât de frumoasă
cât puteam cu sufletul s-o măsor
împrumutându-i aripi
și dor
În ultima zi, ochiul meu, verde uneori,
s-a lovit de realitatea perfidă, de vânt,
până când ultimii cocori,
s-au topit și s-au scurs în pământ...
17 martie 2017
Ce păcat
Dacă le-aș ști,
ți-aș spune cele mai frumoase cuvinte din lume.
Dar nu le știu
și n-ai să le auzi niciodată.
Ce păcat!
Toate cuvintele frumoase pe care le-am știut,
ți le-am spus,
dar nu le-ai auzit niciodată.
Ce păcat!
Șopteam numele tău cu strângere de inimă,
cu durere
și nu-mi răspundea nimeni.
Doar candela nopții se leagăna în vânt...
Ce păcat!
Dacă aș ști cele mai frumoase cuvinte din lume,
le-aș interzice celorlalți,
le-aș scoate din DEX...
Numai ție ți le-aș spune,
dar tu nu le-ai auzi
din motive impersonale
Ce păcat!
17 martie 2017
marți, 14 martie 2017
Muntele cu poveri
Fiecare suflet cară un munte în spate;
cu păsări de pradă, cu frunze foșnind, cu prăpăstii adânci
Nu-l simte când e ținut de mână,
poverile par ușoare atunci
Dar când urcă alt munte prin secunda amară,
orizontul îi fuge din gânduri proscris
ca o viitură de vară
în care noroiul postum s-a întins
Fiecare suflet duce cu el conflicte atroce
sugrumat de marșul meschin
Ne strigă Dumnezeu la portavoce?
sau e iubita îngropată-n baldachin?
Până ne trezim din confuzie,
din somnul adânc, infernal,
ne zbatem în iluzie
și răsturnăm muntele cu poveri, peste noi, la final
14 martie 2017
luni, 13 martie 2017
Târâți de umbre înșelătoare
Uneori ne dorim ca lucrurile să fie altfel decât sunt,
vrem o altă realitate, o altă cărare,
ne agățăm de miracole îngropate-n cuvânt,
târâți de umbrele vieții înșelătoare
Trecem în marș forțat prin golul din noi, prin abcisă,
sperând că vom simți îmbrățișându-ne asfaltul,
până ajungem la destinația promisă
nu ne mai cunoaștem unul pe altul
Ne îngropăm în tristeți abisale, trucate
de îngeri ce-apar câteodată în vis,
traseele înapoi prin neant sunt marcate
cu semne false, pe sens interzis
Dar ne târăsc încontinuu înșelătoarele umbre,
pe un drum ce nu mai duce demult nicăieri,
diminețile marine-s metafore sumbre,
timpul ne privește printre gratii de fier...
13 martie 2017
vrem o altă realitate, o altă cărare,
ne agățăm de miracole îngropate-n cuvânt,
târâți de umbrele vieții înșelătoare
Trecem în marș forțat prin golul din noi, prin abcisă,
sperând că vom simți îmbrățișându-ne asfaltul,
până ajungem la destinația promisă
nu ne mai cunoaștem unul pe altul
Ne îngropăm în tristeți abisale, trucate
de îngeri ce-apar câteodată în vis,
traseele înapoi prin neant sunt marcate
cu semne false, pe sens interzis
Dar ne târăsc încontinuu înșelătoarele umbre,
pe un drum ce nu mai duce demult nicăieri,
diminețile marine-s metafore sumbre,
timpul ne privește printre gratii de fier...
13 martie 2017
Finalul
Ieșirea din vis e mai dureroasă decât ieșirea din realitate;
ți se smulg pleoapele, îți cade cerul pe sufletul-vânt,
corăbiile îndepărtate
cară prin sânge pământ
Ai continuat să vâslești printre vise,
deși nimeni nu te aștepta nicăieri,
te-au înghițit acele abise
ce se-ntindeau dinspre ziua de ieri.
”E finalul! N-ai unde să mai mergi,
visătorule înhățat de iluzii...”,
îți spun cohortele nesfârșite de melci
alungându-te definitiv din confuzii
Și copacii, înghețați de o iarnă nedreaptă,
te desfid, să le-nfrunți elocința
Lângă inima sfărâmată
umbra te-așteaptă să-i curmi suferința
Deodată, din timpul vremelnic promis,
înțelegi că s-a-ntins carnavalul...
Doare cumplit prăbușirea din vis,
dar nu mai e nimic de făcut: e finalul...
12 martie 2017
sâmbătă, 11 martie 2017
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (62)
Dansul pinguinilor la țigani * Câtă tescovină aruncă pe șoseaua gâtului regina Elisabeta * Americanii e nasoli * Unde-l doare pe Șerban Nicolae * Stâlpii societății mafiote * Gura iadului * Cum s-au îmbogățit patronii PSG * Meșterul Manole Isărescu * Iar s-a umflat tărâța-n unguri * Pedepse ”made în China” * Între educație și ignoranță * Marșarierul Europei * Melomanul Chel * Borcea și sfintele curve * Genocid * Băieți de băieți
După ce au băut ca șerpii și au mâncat ca porcii, 120 de țigani cu acte de identitate românești, au fugit de la un restaurant spaniol fără să plătească. Corbii au ieșit din sală ca de la ”Românii e talentați”, dansând ”Pinguinul”. Nu sunt la prima apariție și, probabil, nici la ultima, că ei au descoperit perpetuum mobile, dar nu vor să-l patenteze. Sunt secretoși. În schimb, ne deranjează la maxim că așa zisa presă occidentală vorbește permanent despre români, uitând să precizeze că balaoacheșii sunt romi din România. Nu, mă, nu așa sunt românii! Ei o fac pe românii la voi, și pe țiganii, la noi . Adică ne discriminează pozitiv. Înțelegeți ce vreau să zic sau sunt prea subtil? * O publicație englezească - care sunt, de regulă, la fel de mincinoase ca ale noastre - susține că regina Elisabeta, la cei 90 de cotolani, aruncă zilnic pe șoseaua gâtului (care de fapt, acolo, e autostradă, dar nu mai insist pe subiect că se supără Băsescu și ceilalți consumatori care au dirijat Ministerul Transporturilor Îndoielnice) un pahar de gin cu Dubonnet, un vermut, o măsură de vin, un Martini, neapărat sec, și o cupă de șampanie. După care îl ia pe prințul consort Philippe la ștangă, că reginele e nărăvașe! Dacă Philippe se eschivează sau nu mai corespunde standardelor regale, iese în grădina palatului, îi trage căciula pe ochi unui soldat din Gardă și-l posedă sălbatic de nici nu știe flăcăul ce meteorit încoronat l-a lovit la metafizică, între mânerul burții și fundul curții. Bravo, Elisabeto, dă-i bice înainte și, dacă-l mai prinzi pe la tine pe Iliescu, că sunteți aproape leaturi, posedă-l și pe el, chiar dacă n-are cocoșel, ci o seceră și-un ciocan de lovit șinele de cale ferată. Dacă nu-ți place fața lui, trage-i șapca leninistă pe ochi! Istoria orală a lumii umane consemnează în scris că obiectul muncii, care făcea cucurigu pe gardul Kremlinului, i l-a ciugulit una Ana Pauker, un fel de Corina Crețu din tinerețea-i revoluționară. * Dar ziceți voi, se compară Elisabeta cu vasluianca însetată care a confundat sticla de genocid cu bidonul de antigel din care a băut până i-a crăpat pitpalacul inimii? Păi nu prea se compară, d-aia s-a ajuns la Brexit... * Un profesor de (i)logică din Tg. Cărbunești (jud.Gorj) a fost filmat în scara unui bloc în timp ce o folosea pe o elevă de 12 ani ca material didactic pentru o eventuală lecție de pornografie infantilă. Nu, nu de 12 ani stătea în scara blocului, ci asta este vârsta copilei. Glonțul e prea puțin pentru asemenea dezaxați. Să recunoaștem: există (și) o Românie bolnavă în care alcoolismul, consumul de droguri, deviațiile sexuale, corupția endemică, criminalitatea și toate celelalte tare ale societății contemporane fac ravagii! Unde se ascunde doctorul care poate vindeca această țară? S-o fi născut oare? * Băi, americanii ăștia e cam nasoli. În Raportul de țară al Departamentului de Stat Capră la Trump ne acuză de toate relele din lume. Cică la noi închisorile ar fi supraaglomerate, Olguța Vasilescu e fată mare, în ciuda încercărilor procurorilor abuzivi de a schimba această stare nedreaptă de lucruri, atacurile la adresa justiției sunt specialitatea politicienilor certați cu legea, există procese trucate (aici nu vă contrazic), iar romii e discriminați! Hopa! Ia să ne aplecăm un pic asupra problemei. Cine-i discriminează, mânca-v-aș Banca Mondială? Ăia care nu se lasă jefuiți, deși ei se străduiesc? Ăia care le oferă locuri de muncă, deși subiectul îi deranjează cumplit? Ăia care ascultă manele și le umplu buzunarele cu mangoți? Ăia care-i invită non-stop la tembelizor creând modele false tinerei generații? Aș putea continua așa până la viitorul raport. Băi, americanilor, voi ori sunteți niște copii mari, ori aveți probleme cu văzul privirii. Țiganii au mai multe drepturi decât românii, inclusiv dreptul plătit la nemuncă, așa că nu mai luați de bune toate neroziile celor de la asociația ”Romani-Criss”, și mai întrebați și prin acele locuri din Europa pe unde romii au devenit adevărate focare de democrație. Fiți atenți la un singur detaliu; pe-acolo își zic români, dar o să-i recunoașteți rapid că nu s-au scuturat de nămolul de Techirghiol...* Pe senatorul Șerban Nicolae îl doare-n oaie de justiție și ar vrea să-i grațieze și pe corupți că e băieți buni, n-a dat în cap decât sub pătura vărgată. Nu pentru că i-ar iubi, nici vorbă, lui îi place Rovana Plumb, ci pentru că stau câte trei în pătuț și-ar vrea să-i scape de acest menage împotriva firii. Ba chiar, ar vrea să-i scape și de igrasie! Băi, Nicule, pe ei i-ai întrebat? Dacă lor le place așa? Sau ți-e teamă că au mucegăit banii dosiți și-ar fi păcat să nu-i scoată un pic la aer ca să ia contact cu portofelele scamatorilor din Casa Poporului Bântuit de Bandiți. * În România, băieții fără căpătâi, stâlpii cafenelelor și ai asociației creștine ”Alcoolicii anonimi”, au devenit pepiniera clasei politice, echipa de tineret-speranțe. Unii au confirmat, au fost promovați la echipa mare, au deja două-trei mandate. Parlamentare, de arestare, ce mai contează câtă vreme sunt stâlpii societății mafiote. * Cică în 1989, niște geologi din Siberia au descoperit, la 14 km adâncime, gura iadului! Ai dracu americani, ce le-a trecut prin cap să inventeze! Gura iadului, la ruși! Băi, aceștia, voi v-ați benoclat vreodată cu satelitul prin Parlamentul României? Ăla iad, nenică! * Prima de joc a celor de la PSG pentru eliminarea Barcelonei a fost de un milion de euro de gloabă. Pardon, de jucător-vedetă. A înnebunit lumea. Noroc cu Barcelona că le-a dat cu terenul în cap, câștigând ca la tenis cu 6 la 1, întorcând acel incredibil 0 la 4 din tur. Așa se face că, dacă la începutul meciului patronii echipei erau mai săraci cu aproximativ 15 milioane de euro, la final au plecat acasă cu desăgile pline de n-au mai înțeles cămilele de ce-au trebuit să traverseze deșertul fotbalului, și la dus și la-ntors, încărcate ca niște măgari. * Ponta e nemulțumit de activitatea guvernului și de modul dictatorial în care este condus PSD. Parcă numai Ponta! * Victor și-a dat și o demisie în alb din PSD în care, pe câteva rânduri, n-a făcut decât trei greșeli gramaticale. Progresul e evident, se vede că a stat cu burta pe carte de când a terminat de plagiat ultimul doctorat. * Se rescrie Meșterul Manole, cu Mugur Isărescu în rolul principal. Al colaboratorului care o duce pe Ana la faliment, după care îi face cunoștință cu Codruț Marta, altă victimă a formelor fără fond. * Baba Vanga ar fi zis că-n 2017 începe ”marele război”. Dar când a fost pace, vizionaro? De războiul economic ai auzit? Pe Meșterul Manole l-ai întrebat? * 74% dintre copiii din mediul rural au probleme alimentare, adică se culcă flămânzi, conform ultimului studiu din domeniu. În schimb, toți politicienii care au trecut pe la guvernare plesnesc de îmbuibare. * A venit luna martie, au înflorit ghioceii, a trecut Ziua Femeii, s-au scuturat portofelele și, ca în fiecare an, s-a umflat tărâța în extremiștii unguri care n-au pierdut prilejul de a striga din toți bojogii, la Tg. Mureș și în alte locuri de pierzanie, că vor autonomia așa zisului Ținut Secuiesc. Măi, șogorilor, iar vă mănâncă pielea aia de măgar? De ce vreți voi să colecționați flegme între felinare? Aveți mâncărici sub șaua calului? Vă rog frumos, nu mai fiți neamuri proaste. Ce naiba nu înțelegeți cu vorba bună? Parcă ați fi huni. * Tribunalul Popular Suprem din China a anunțat că oricine fură de la 3 milioane de yuani în sus (echivalentul a 460 000 de dolari) e pasibil de pedeapsa capitală, bonus plata glonțului sau a curentului electric, după caz. La noi, în spațiul carpato-danubiano-mafiotic, dacă ai furat doar atât riști să nu mai fi pus pe listele parlamentare niciodată, o să-ți irosești viața luând șpăgi în calitate de portar pe la vreun Birou parlamentar de provincie. * Cred că la asta s-a referit și noul ministru al Injustiției când a spus că ”... de dat înapoi e mai rău decât a merge înainte.” Oricum, dacă nu s-a referit la pedeapsa capitală, s-a gândit, probabil, la progresul domeniului pe care-l păstorește. Tot cam așa vedea Justiția populară și Tândală, marele rival politic al lui Păcală. * Educația românească suferă de subfinanțare cronică. Câți bani cheltuie statul cu un elev în 12 ani de școală, sunt mai puțini decât costurile unui singur an la o instituție privată din București. Ca să nu mai vorbim de resursele financiare alocate educației de alte state la care ne raportăm, deși nimic nu ne recomandă. Câtă vreme bugetul educației este sub 6% din PIB, nu putem vorbi de vreun progres în acest domeniu fundamental. Un singur lucru ar trebui să știe și guvernanții care o tot fac pe deștepții: ”Ignoranța ne costă mai mult decât educația.” (Vadim) * Eșuarea subscripției publice pentru cumpărarea ”Cumințeniei pământului” (alta decât Elena Udrea), demonstrează cam câte parale dau românii pe cultură. La vorbe nu ne întrece nimeni, cu faptele e mai greu. Sau, cum spun cetățenii universali bronzați încă din uter: ”teoria ca teoria, dar practica ne omoară.” * Tot ne-am băgat pe cultură până ne-a dat sângele pe nas... În Ungaria vecină și prietenă cu ea însăși, sunt 3 milioane de cititori de carte activi la o populație de 10 milioane de urmași ai lui Atilla (altul decât Veresztoy), în timp ce p-acilea pe la noi, abia de găsești vreun milion de ciudați care mai frunzăresc câte-o carte, deși am fi vreo 20 de milioane de supraviețuitori ai clasei politice. Și când te gândești că pe aceste plaiuri mioritice a fost scoasă din hăurile minții vreunui dictator nebun expresia scandaloasă ”cu burta pe carte” (Pentru tinerele generații, care încă mai citesc și altceva decât SMS-uti, precizăm că nu e vorba de o poziție sexuală pe care o știu doar ăia de-au făcut școala înainte de 1989). * O întrebare nu mă lasă să dorm: Ținând cont că România are cea mai mare creștere economică (bazată mai mult pe consum decât pe producție) din mașinăria pe gaz rusesc numită UE, ce piesă o fi considerată la Bruxelles, accelerația sau marșarierul? Ce ziceți domnul Dragnea? Dar voi ăștilalții care în loc să schimbați, rezistați? Nu-mi răspundeți, cunosc răspunsul. * Melomanul Chel, care a ascultat România cu urechea până i-au căzut pleoapele în frapieră, ne luminează cum stă treaba cu ABBA, trupa aia suedeză formată din două gagici și doi compozitori, pe acordurile cărora ne-au conceput părinții noștri ( Pe unii, să nu exagerăm, că pe Băsescu l-au proiectat pe un solo de țambal și fluier cu gușă). Nu e rău să te ocupi de muzică chiar dacă, din cauza consumului excesiv de sare (în bere), zahăr (în lichior) și grăsimi de pe abdomenul burții unor planturoase consiliere prezidențiale, vezi 6 membri în loc de 4. Ori l-a adăugat și pe-al lui și pe-al badigardului, ori, din cauza primăverii timpurii, n-a avut suficientă gheață în pahar... * Bianca Drăgușanu sfătuiește tot mapamondul lumii globului pământesc să-și pună silicoane că nu doare deloc și durează puțin. O zi. Chiar aș vrea să-l văd pe Iohannis cu silicoane. Sau pe Botezatu...* O altă blondă, Valentina Pelinel, ne luminează că pentru iubitul ei Cristi Borcea, celebrul hoț de trupuri perpelite la aragazul cu o singură butelie, femeile care i-au dăruit de la un copil în sus, sunt considerate sfinte. Borceo, oprește-te, că ne-ai umplut calendarul mișto-ortodox. Ăla de-i afișat la Capatos, Medelin și ceilalți corifei ai religiei de canapea extensibilă. * În țara noastră încă se moare de boli eradicate (teoretic) de zeci de ani! Nu mai puțin de 17 persoane au trecut într-o lume cu siguranță mai bună fiind răpuse de rujeolă. Și când te gândești că pleșcarii așa zisei revoluții l-au acuzat pe Ceaușescu de genocid! Mare greșeală. Ceea ce au făcut politicienii care s-au perindat pe la putere - de fapt niște hoți ordinari - se numește genocid. Încolonarea și... marș spre Târgoviște! Erorile istoriei trebuie reparate * Vă mirați unde a ajuns poporul român? Hai să ne amintim de unde a pornit-o! Așadar, să deschidem capodopera ”Istoria necenzurată a românilor”, cu voia cronicarului Adi Sfinteș, și să facem cunoștință cu niște băieți de băieți cărora ungurii le făceau o mie de probleme. Ce, vă sună cunoscut? * ”Câte ape curgătoare mai răsărite avea ținutul de la sud de Carpați, cam tot atâtea formațiuni statale se dădeau în bărci că sunt cnezate și voievodate. Erau conduse de tipi numai unul și unul, de dădeai cu tunul și nu mai găseai alții la fel. Băieții ăștia - Ioan, Farcaș, Litovoi, Seneslau - nu prea erau de scandal și din această cauză regii maghiari s-au gândit că ar fi cazul să le ceară niște parale, ceva teritorii, bașca miere, caș și vin de buturugă, că vorba aia, ” pofta vine mâncând”...În principiu, voievozii au fost de acord că, după străvechiul obicei românesc, promisiunile nu costă nimic și nici măcar nu ești obligat să te ții de ele, mai ales când îți afectează nivelul de trai. D-aia produsele erau păstrate de miniștrii de resort pentru valahii din dotare, care e drept că nu le puteau cumpăra, dar măcar le vedeau în vitrine. Că există, în definitiv. Și că sunt purtătoare de accize, supraaccize, TVA, proteine și alte bazaconii care cad greu pe burta goală. Europa râdea de se prăpădea de unguri zicându-le că sunt niște suzerani de paie, un fel de sperietori de ciori istorice și că n-au nițel sânge în glandă să se impună în fața păcurarilor care-i umilesc în asemenea hal. Enervați peste măsură, i-au atenționat pe români, dar aceștia le-au răspuns cu arma lor predilectă, bășcălia, și i-au făcut praf. Figura a ținut o vreme dar n-a mers la nesfârșit, pentru că, după cum scrie în orice tratat mai de doamne-ajută, ungurii nu erau proști, nu, ei erau maghiari. Probabil aici trebuie găsită explicația că au ocupat Țara Hațegului, lucru care nu i-a plăcut deloc, dar absolut deloc, longevivului Litovoi, despre care suzeranii aveau o părere mișto de tot, în sensul că nu-l credeau capabil de vreo reacție. Însă, voievodul și-a adunat cu mult calm oștirea de prin crame și a luat-o ușurel la deal să le arate dușmanilor de ce este în stare. Acum nu știm dacă din obișnuință sau din nebăgare de seamă, Litovoi a fost ucis pe câmpul de luptă și de distracții medievale, iar fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier, dar cert este că așa s-a întâmplat. Ajuns deținut politic încă din anul 1279, fratele voievodului a spus: ”Piua-hai să negociem!”și, mai serviabil decât Adrian Năstase, le-a plătit ceva mangoți, ”nu puțini”, boanghenilor, ba ca tacâmul să fie complet a repetat faza la care valahii se înecau de râs, aia cu recunoașterea suzeranității. Întors în țărișoara lui ca vasal, însă destul de viu , Bărbat a devenit voievod și a rămas ca un păduche-n frunte până s-a plictisit și a murit.” * Promoușăn: Ați auzit de Negru Vodă? Nu? Vai de capul vostru! Dacă află Neagu Djuvara, ați rupt-o-n fericire. A fost tovarășul lui...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
11 martie 2017
După ce au băut ca șerpii și au mâncat ca porcii, 120 de țigani cu acte de identitate românești, au fugit de la un restaurant spaniol fără să plătească. Corbii au ieșit din sală ca de la ”Românii e talentați”, dansând ”Pinguinul”. Nu sunt la prima apariție și, probabil, nici la ultima, că ei au descoperit perpetuum mobile, dar nu vor să-l patenteze. Sunt secretoși. În schimb, ne deranjează la maxim că așa zisa presă occidentală vorbește permanent despre români, uitând să precizeze că balaoacheșii sunt romi din România. Nu, mă, nu așa sunt românii! Ei o fac pe românii la voi, și pe țiganii, la noi . Adică ne discriminează pozitiv. Înțelegeți ce vreau să zic sau sunt prea subtil? * O publicație englezească - care sunt, de regulă, la fel de mincinoase ca ale noastre - susține că regina Elisabeta, la cei 90 de cotolani, aruncă zilnic pe șoseaua gâtului (care de fapt, acolo, e autostradă, dar nu mai insist pe subiect că se supără Băsescu și ceilalți consumatori care au dirijat Ministerul Transporturilor Îndoielnice) un pahar de gin cu Dubonnet, un vermut, o măsură de vin, un Martini, neapărat sec, și o cupă de șampanie. După care îl ia pe prințul consort Philippe la ștangă, că reginele e nărăvașe! Dacă Philippe se eschivează sau nu mai corespunde standardelor regale, iese în grădina palatului, îi trage căciula pe ochi unui soldat din Gardă și-l posedă sălbatic de nici nu știe flăcăul ce meteorit încoronat l-a lovit la metafizică, între mânerul burții și fundul curții. Bravo, Elisabeto, dă-i bice înainte și, dacă-l mai prinzi pe la tine pe Iliescu, că sunteți aproape leaturi, posedă-l și pe el, chiar dacă n-are cocoșel, ci o seceră și-un ciocan de lovit șinele de cale ferată. Dacă nu-ți place fața lui, trage-i șapca leninistă pe ochi! Istoria orală a lumii umane consemnează în scris că obiectul muncii, care făcea cucurigu pe gardul Kremlinului, i l-a ciugulit una Ana Pauker, un fel de Corina Crețu din tinerețea-i revoluționară. * Dar ziceți voi, se compară Elisabeta cu vasluianca însetată care a confundat sticla de genocid cu bidonul de antigel din care a băut până i-a crăpat pitpalacul inimii? Păi nu prea se compară, d-aia s-a ajuns la Brexit... * Un profesor de (i)logică din Tg. Cărbunești (jud.Gorj) a fost filmat în scara unui bloc în timp ce o folosea pe o elevă de 12 ani ca material didactic pentru o eventuală lecție de pornografie infantilă. Nu, nu de 12 ani stătea în scara blocului, ci asta este vârsta copilei. Glonțul e prea puțin pentru asemenea dezaxați. Să recunoaștem: există (și) o Românie bolnavă în care alcoolismul, consumul de droguri, deviațiile sexuale, corupția endemică, criminalitatea și toate celelalte tare ale societății contemporane fac ravagii! Unde se ascunde doctorul care poate vindeca această țară? S-o fi născut oare? * Băi, americanii ăștia e cam nasoli. În Raportul de țară al Departamentului de Stat Capră la Trump ne acuză de toate relele din lume. Cică la noi închisorile ar fi supraaglomerate, Olguța Vasilescu e fată mare, în ciuda încercărilor procurorilor abuzivi de a schimba această stare nedreaptă de lucruri, atacurile la adresa justiției sunt specialitatea politicienilor certați cu legea, există procese trucate (aici nu vă contrazic), iar romii e discriminați! Hopa! Ia să ne aplecăm un pic asupra problemei. Cine-i discriminează, mânca-v-aș Banca Mondială? Ăia care nu se lasă jefuiți, deși ei se străduiesc? Ăia care le oferă locuri de muncă, deși subiectul îi deranjează cumplit? Ăia care ascultă manele și le umplu buzunarele cu mangoți? Ăia care-i invită non-stop la tembelizor creând modele false tinerei generații? Aș putea continua așa până la viitorul raport. Băi, americanilor, voi ori sunteți niște copii mari, ori aveți probleme cu văzul privirii. Țiganii au mai multe drepturi decât românii, inclusiv dreptul plătit la nemuncă, așa că nu mai luați de bune toate neroziile celor de la asociația ”Romani-Criss”, și mai întrebați și prin acele locuri din Europa pe unde romii au devenit adevărate focare de democrație. Fiți atenți la un singur detaliu; pe-acolo își zic români, dar o să-i recunoașteți rapid că nu s-au scuturat de nămolul de Techirghiol...* Pe senatorul Șerban Nicolae îl doare-n oaie de justiție și ar vrea să-i grațieze și pe corupți că e băieți buni, n-a dat în cap decât sub pătura vărgată. Nu pentru că i-ar iubi, nici vorbă, lui îi place Rovana Plumb, ci pentru că stau câte trei în pătuț și-ar vrea să-i scape de acest menage împotriva firii. Ba chiar, ar vrea să-i scape și de igrasie! Băi, Nicule, pe ei i-ai întrebat? Dacă lor le place așa? Sau ți-e teamă că au mucegăit banii dosiți și-ar fi păcat să nu-i scoată un pic la aer ca să ia contact cu portofelele scamatorilor din Casa Poporului Bântuit de Bandiți. * În România, băieții fără căpătâi, stâlpii cafenelelor și ai asociației creștine ”Alcoolicii anonimi”, au devenit pepiniera clasei politice, echipa de tineret-speranțe. Unii au confirmat, au fost promovați la echipa mare, au deja două-trei mandate. Parlamentare, de arestare, ce mai contează câtă vreme sunt stâlpii societății mafiote. * Cică în 1989, niște geologi din Siberia au descoperit, la 14 km adâncime, gura iadului! Ai dracu americani, ce le-a trecut prin cap să inventeze! Gura iadului, la ruși! Băi, aceștia, voi v-ați benoclat vreodată cu satelitul prin Parlamentul României? Ăla iad, nenică! * Prima de joc a celor de la PSG pentru eliminarea Barcelonei a fost de un milion de euro de gloabă. Pardon, de jucător-vedetă. A înnebunit lumea. Noroc cu Barcelona că le-a dat cu terenul în cap, câștigând ca la tenis cu 6 la 1, întorcând acel incredibil 0 la 4 din tur. Așa se face că, dacă la începutul meciului patronii echipei erau mai săraci cu aproximativ 15 milioane de euro, la final au plecat acasă cu desăgile pline de n-au mai înțeles cămilele de ce-au trebuit să traverseze deșertul fotbalului, și la dus și la-ntors, încărcate ca niște măgari. * Ponta e nemulțumit de activitatea guvernului și de modul dictatorial în care este condus PSD. Parcă numai Ponta! * Victor și-a dat și o demisie în alb din PSD în care, pe câteva rânduri, n-a făcut decât trei greșeli gramaticale. Progresul e evident, se vede că a stat cu burta pe carte de când a terminat de plagiat ultimul doctorat. * Se rescrie Meșterul Manole, cu Mugur Isărescu în rolul principal. Al colaboratorului care o duce pe Ana la faliment, după care îi face cunoștință cu Codruț Marta, altă victimă a formelor fără fond. * Baba Vanga ar fi zis că-n 2017 începe ”marele război”. Dar când a fost pace, vizionaro? De războiul economic ai auzit? Pe Meșterul Manole l-ai întrebat? * 74% dintre copiii din mediul rural au probleme alimentare, adică se culcă flămânzi, conform ultimului studiu din domeniu. În schimb, toți politicienii care au trecut pe la guvernare plesnesc de îmbuibare. * A venit luna martie, au înflorit ghioceii, a trecut Ziua Femeii, s-au scuturat portofelele și, ca în fiecare an, s-a umflat tărâța în extremiștii unguri care n-au pierdut prilejul de a striga din toți bojogii, la Tg. Mureș și în alte locuri de pierzanie, că vor autonomia așa zisului Ținut Secuiesc. Măi, șogorilor, iar vă mănâncă pielea aia de măgar? De ce vreți voi să colecționați flegme între felinare? Aveți mâncărici sub șaua calului? Vă rog frumos, nu mai fiți neamuri proaste. Ce naiba nu înțelegeți cu vorba bună? Parcă ați fi huni. * Tribunalul Popular Suprem din China a anunțat că oricine fură de la 3 milioane de yuani în sus (echivalentul a 460 000 de dolari) e pasibil de pedeapsa capitală, bonus plata glonțului sau a curentului electric, după caz. La noi, în spațiul carpato-danubiano-mafiotic, dacă ai furat doar atât riști să nu mai fi pus pe listele parlamentare niciodată, o să-ți irosești viața luând șpăgi în calitate de portar pe la vreun Birou parlamentar de provincie. * Cred că la asta s-a referit și noul ministru al Injustiției când a spus că ”... de dat înapoi e mai rău decât a merge înainte.” Oricum, dacă nu s-a referit la pedeapsa capitală, s-a gândit, probabil, la progresul domeniului pe care-l păstorește. Tot cam așa vedea Justiția populară și Tândală, marele rival politic al lui Păcală. * Educația românească suferă de subfinanțare cronică. Câți bani cheltuie statul cu un elev în 12 ani de școală, sunt mai puțini decât costurile unui singur an la o instituție privată din București. Ca să nu mai vorbim de resursele financiare alocate educației de alte state la care ne raportăm, deși nimic nu ne recomandă. Câtă vreme bugetul educației este sub 6% din PIB, nu putem vorbi de vreun progres în acest domeniu fundamental. Un singur lucru ar trebui să știe și guvernanții care o tot fac pe deștepții: ”Ignoranța ne costă mai mult decât educația.” (Vadim) * Eșuarea subscripției publice pentru cumpărarea ”Cumințeniei pământului” (alta decât Elena Udrea), demonstrează cam câte parale dau românii pe cultură. La vorbe nu ne întrece nimeni, cu faptele e mai greu. Sau, cum spun cetățenii universali bronzați încă din uter: ”teoria ca teoria, dar practica ne omoară.” * Tot ne-am băgat pe cultură până ne-a dat sângele pe nas... În Ungaria vecină și prietenă cu ea însăși, sunt 3 milioane de cititori de carte activi la o populație de 10 milioane de urmași ai lui Atilla (altul decât Veresztoy), în timp ce p-acilea pe la noi, abia de găsești vreun milion de ciudați care mai frunzăresc câte-o carte, deși am fi vreo 20 de milioane de supraviețuitori ai clasei politice. Și când te gândești că pe aceste plaiuri mioritice a fost scoasă din hăurile minții vreunui dictator nebun expresia scandaloasă ”cu burta pe carte” (Pentru tinerele generații, care încă mai citesc și altceva decât SMS-uti, precizăm că nu e vorba de o poziție sexuală pe care o știu doar ăia de-au făcut școala înainte de 1989). * O întrebare nu mă lasă să dorm: Ținând cont că România are cea mai mare creștere economică (bazată mai mult pe consum decât pe producție) din mașinăria pe gaz rusesc numită UE, ce piesă o fi considerată la Bruxelles, accelerația sau marșarierul? Ce ziceți domnul Dragnea? Dar voi ăștilalții care în loc să schimbați, rezistați? Nu-mi răspundeți, cunosc răspunsul. * Melomanul Chel, care a ascultat România cu urechea până i-au căzut pleoapele în frapieră, ne luminează cum stă treaba cu ABBA, trupa aia suedeză formată din două gagici și doi compozitori, pe acordurile cărora ne-au conceput părinții noștri ( Pe unii, să nu exagerăm, că pe Băsescu l-au proiectat pe un solo de țambal și fluier cu gușă). Nu e rău să te ocupi de muzică chiar dacă, din cauza consumului excesiv de sare (în bere), zahăr (în lichior) și grăsimi de pe abdomenul burții unor planturoase consiliere prezidențiale, vezi 6 membri în loc de 4. Ori l-a adăugat și pe-al lui și pe-al badigardului, ori, din cauza primăverii timpurii, n-a avut suficientă gheață în pahar... * Bianca Drăgușanu sfătuiește tot mapamondul lumii globului pământesc să-și pună silicoane că nu doare deloc și durează puțin. O zi. Chiar aș vrea să-l văd pe Iohannis cu silicoane. Sau pe Botezatu...* O altă blondă, Valentina Pelinel, ne luminează că pentru iubitul ei Cristi Borcea, celebrul hoț de trupuri perpelite la aragazul cu o singură butelie, femeile care i-au dăruit de la un copil în sus, sunt considerate sfinte. Borceo, oprește-te, că ne-ai umplut calendarul mișto-ortodox. Ăla de-i afișat la Capatos, Medelin și ceilalți corifei ai religiei de canapea extensibilă. * În țara noastră încă se moare de boli eradicate (teoretic) de zeci de ani! Nu mai puțin de 17 persoane au trecut într-o lume cu siguranță mai bună fiind răpuse de rujeolă. Și când te gândești că pleșcarii așa zisei revoluții l-au acuzat pe Ceaușescu de genocid! Mare greșeală. Ceea ce au făcut politicienii care s-au perindat pe la putere - de fapt niște hoți ordinari - se numește genocid. Încolonarea și... marș spre Târgoviște! Erorile istoriei trebuie reparate * Vă mirați unde a ajuns poporul român? Hai să ne amintim de unde a pornit-o! Așadar, să deschidem capodopera ”Istoria necenzurată a românilor”, cu voia cronicarului Adi Sfinteș, și să facem cunoștință cu niște băieți de băieți cărora ungurii le făceau o mie de probleme. Ce, vă sună cunoscut? * ”Câte ape curgătoare mai răsărite avea ținutul de la sud de Carpați, cam tot atâtea formațiuni statale se dădeau în bărci că sunt cnezate și voievodate. Erau conduse de tipi numai unul și unul, de dădeai cu tunul și nu mai găseai alții la fel. Băieții ăștia - Ioan, Farcaș, Litovoi, Seneslau - nu prea erau de scandal și din această cauză regii maghiari s-au gândit că ar fi cazul să le ceară niște parale, ceva teritorii, bașca miere, caș și vin de buturugă, că vorba aia, ” pofta vine mâncând”...În principiu, voievozii au fost de acord că, după străvechiul obicei românesc, promisiunile nu costă nimic și nici măcar nu ești obligat să te ții de ele, mai ales când îți afectează nivelul de trai. D-aia produsele erau păstrate de miniștrii de resort pentru valahii din dotare, care e drept că nu le puteau cumpăra, dar măcar le vedeau în vitrine. Că există, în definitiv. Și că sunt purtătoare de accize, supraaccize, TVA, proteine și alte bazaconii care cad greu pe burta goală. Europa râdea de se prăpădea de unguri zicându-le că sunt niște suzerani de paie, un fel de sperietori de ciori istorice și că n-au nițel sânge în glandă să se impună în fața păcurarilor care-i umilesc în asemenea hal. Enervați peste măsură, i-au atenționat pe români, dar aceștia le-au răspuns cu arma lor predilectă, bășcălia, și i-au făcut praf. Figura a ținut o vreme dar n-a mers la nesfârșit, pentru că, după cum scrie în orice tratat mai de doamne-ajută, ungurii nu erau proști, nu, ei erau maghiari. Probabil aici trebuie găsită explicația că au ocupat Țara Hațegului, lucru care nu i-a plăcut deloc, dar absolut deloc, longevivului Litovoi, despre care suzeranii aveau o părere mișto de tot, în sensul că nu-l credeau capabil de vreo reacție. Însă, voievodul și-a adunat cu mult calm oștirea de prin crame și a luat-o ușurel la deal să le arate dușmanilor de ce este în stare. Acum nu știm dacă din obișnuință sau din nebăgare de seamă, Litovoi a fost ucis pe câmpul de luptă și de distracții medievale, iar fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier, dar cert este că așa s-a întâmplat. Ajuns deținut politic încă din anul 1279, fratele voievodului a spus: ”Piua-hai să negociem!”și, mai serviabil decât Adrian Năstase, le-a plătit ceva mangoți, ”nu puțini”, boanghenilor, ba ca tacâmul să fie complet a repetat faza la care valahii se înecau de râs, aia cu recunoașterea suzeranității. Întors în țărișoara lui ca vasal, însă destul de viu , Bărbat a devenit voievod și a rămas ca un păduche-n frunte până s-a plictisit și a murit.” * Promoușăn: Ați auzit de Negru Vodă? Nu? Vai de capul vostru! Dacă află Neagu Djuvara, ați rupt-o-n fericire. A fost tovarășul lui...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
11 martie 2017
vineri, 10 martie 2017
Cădere în gol
Fiecare zi e o lacrimă ce se scurge în sine,
fiecare pas pe marginea existenței este o cădere în gol.
Firul de păianjen, ce mă leagă de tine,
stă în fața ușii negre din hol.
”Cine ești?”, mă întreabă din privire absurdul.
” Te-am cunoscut? Ai mai fost vreodată pe-aici?”
Nu-i răspund, fac mai departe pe surdul
chiar dacă amintirile mă bat cu un bici.
Îmi trec prin lacrimă întâmplările:
”Parcă ieri ți-am deschis ușa sufletului cu drugul de fier
de-a intrat soarele. Te-au invadat mările
topindu-se secole încastrate în ger.
Migraseră-n tine neștiute orchestre,
cântau diminețile la chitară,
până într-o zi când ai pus la ferestre,
steaua polară.”
Fiecare zi e o lacrimă ce se scurge grăbit,
ca o știre funebră, întinsă pe kroll,
dacă negi miracolul de-a fi iubit,
fiecare pas pe marginea inimii e o cădere în gol
10 martie 2017
Neuitate iubiri
Necunoscuta aceea nu erai tu.
Chipul acela livid
se izbea de zbaterea sufletului
ca de un zid
Am văzut cum au crăpat pereții inimii
și te-ai prelins
A evadat din tine cealaltă femeie,
ce printre copitele cailor sălbatici
tremurând s-a întins
Ceva nu e în regulă
cu acel profil desenat pe o piatră din zid,
de parcă toți demonii vieții
s-au izbit de el ca de vid
Nu mai recunosc amprentele viselor, privirile,
mareele aduc la mal amăgirile.
E o cărare îngustă printre amintiri;
pe acolo se scurg în neant neuitate iubiri
9 martie 2017
Abonați-vă la:
Postări (Atom)