Ion Țiriac, mistrețul cu mustăți de argint, ne sfătuiește, cu înțelepciunea sa proverbială, de Haplea în chiloți, ca între un hoț și un prost, să alegem hoțul. Înduioșătoare solidaritate de breaslă a celor care scriu mi-au ca pisica...* În Sicilia, unii patroni obișnuiesc să le violeze pe românce, sub amenințarea pistolului. A celui cu gloanțe. De sărăcie, de neputință, de disperare, majoritatea tac și înghit suferința. Ce-ați făcut, măi, nenorociților, cu românii? Cu voi, ăștia de ne conduceți și ne batjocoriți de 27 de ani, vorbesc! Tăceți ca porcii la troacă? Nu vă e teamă că într-o bună zi ne vom răscula de-adevăratelea și-o să vă dăm înapoi, cu dobândă, toată umilința pe care au îndurat-o frații noștri trudind după amara pâine a străinătății? Ca bonus, v-am băga și un ardei iute în fundul curții, dar riscul e prea mare, s-ar putea să vă placă * Înainte să se inventeze Facebook-ul, nimeni nu credea că procentul de prostie al omenirii umane e chiar atât de mare! Acum, lucrurile sunt clare. * ”The Times” scria în 1867 că românii ”sunt convinși pe deplin că ei sunt descendenții puri ai vechilor stăpâni ai lumii”. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, ne-am mai țigănit, ne-am împrăștiat ca făina orbilor prin toate colțurile acestei planete rotunde, am devenit un popor de lași și de milogi. Nu e așa? Demonstrați contrariul! * Un peizan din Poplaca (jud Sibiu) a fost împușcat în picior, de soldații care făceau antrenamente în poligonul din apropiere. Țăranul, încă verde la cei 58 de ani ai săi, e bine, glonțul de asemenea, deși a fost pus la dispoziția organelor (de anchetă) după ce a fost extras. Glonțul, nu peizanul. Culmea e că omul, preocupat de activitățile agricole, și-a dat seama că a fost împușcat abia seara, acasă, când își scotea mărăcinii adunați peste zi în talpă. Operațiunea era absolut necesară ca să se poată spăla pe picioare. Important nu e că țăranul a fost împușcat (ce mai contează unul în plus sau în minus pe lângă cei peste 11 000, după spusele lui Nicolae Iorga, ciuruiți în 1907) ci că glorioasa armată română, membră NATO, are dotări, nu glumă. Vă dați seama până unde s-a ajuns cu tehnica militară dacă te împușcă pe la prânz și mori de râs abia înainte de culcare?! Să se cam ferească vecinii noștri cu pretenții de mari puteri regionale că nu-i de glumă cu pușcașii noștri ultra-marini. * Derutatul Cristian Rădulescu s-a lăudat că are acasă un AKM, pe care l-a folosit la revoluție (probabil ca manechin de prezervative) și, dacă-i cazul, n-are nicio problemă să-l folosească din nou. Dar, dacă i-o vor lua înainte posesorii de tunuri cu apă ca să-i împrăștie pe protestatari, nu mai e cazul să intervină Rambo de Ferentari. Merge acasă, îi dă în cap pistolului și se culcă pe-o ureche (cealaltă a rămas la revoluție, că s-a întâmplat de Crăciun). Până la urmă, lumea s-a liniștit fiindcă, la fel ca toată clasa din care face parte, dl. Rădulescu e un mare mincinos. Pistolul era fabricat la zece ani după Crăciunul însângerat și era depozitat în siguranță, într-o anexă a societății de vânătoare de fonduri publice Tel Drum. * După ce a dublat salariile sub 4000 de lei (la televizor, nu în portofel), Olguța s-a pus cu reforma și pe limba engleză. Nu i-a fost ușor. Limbii engleze. Întâlnirea mortală s-a petrecut taman la New York, unde, de regulă, lingvistele se fac de porc. Atât a siluit-o această Ana Ipătescu a istoriei contemporane pe limba engleză, că întreg mapamondul lumii a stat cu sufletul la gură întrebându-se dacă, după acest act sexual explicit, mai poate fi folosită. La ora acestui (aproape) necrolog, biata limbă engleză e încă la terapie intensivă, iar doctorii în lingvistică și peisagistică e rezervați. Nemulțumită că încă mai are în ea un licăr de viață, Olguța s-a repezit asupra limbii franceze, a luat-o la ștangă, a mozolit-o bine, după care i-a zis de la obraz: marș în tramvai! Nici măcar bani de taxi nu i-a dat! Olguțo, Olguțo, te-apucași să răstorni mapamondul lumii cu roatele-n sus, tremură limbile pământului în fața ta. Și alea germanice, și alea romanice...Iar limbii materne îi este frică să mai recunoască de unde se trage. În gura ta nici limba cu măsline nu se mai simte în siguranță... * Ministrul Apiculturii, Agriculturii și Inculturii susține, cu subiect și predicat, deși a pus un dinte de grapă între ele, că perdelele forestiere e nasolae, mai ales alea care e formate din plopi. Că acești copaci cresc înalți, fac umbră pământului degeaba și ales-bules recolta de ciulini și chemarea-țigăncii. Din care cauză țăranii preferă să-și vândă terenurile devenite brusc neproductive. Probabil le vând unor proști, sau unor demnitari de la Agricultură, de nu se prind ăia că, din cauza umbrei alunecoase a plopilor nu se mai face cucuruzul! Nea Petrică, de ce nu te duci matale să te culci? Oare n-ai cu cine, sau n-ai somn? Nu te-a bătut suficient soarele în ceea ce îndeobște se numește cap? Fii și matale oleacă mai romantic, ieși din hambarul cu sfeclă furajeră, ia o Bălțată românească de potcoavă și plimb-o pe sub copaci! Poți să-i și cânți șlagărul de demult: ”La umbra plopului bătrân”, chiar dacă îți va răspunde ecoul : ”Mănânci rahat, că e salcâm!” Vezi, nea Petrică, salcâmii e obraznici, nu plopii fără soț...* Cristina Neagu e prima handbalistă care câștigă pentru a treia oară titlul de cea mai bună jucătoare a lumii! Bine, jumătate dintre români nu se vor bucura, fiind intoxicați cu drogul negării a tot ceea ce este sublim la acest popor destul de viu altădată. România e țara oamenilor frumoși și de mare valoare precum Cristina Neagu, numai că sunt împiedicați sistematic să se manifeste, să ajungă în vârf, pentru ca nu cumva să se perpetueze ideea unicității noastre între toate celelalte valori ale lumii contemporane. Cu cât există mai puține repere, cu atât probabilitatea de zdrobire a spiritului românesc e mai mare. Iată că din când în când apare pe bolta edificiului național câte o stea care ne arată unde este locul nostru în Univers, pe ce cărare să o apucăm. Noi, românii, am fost sortiți înălțimilor, ca vulturii, dar ne-a săgetat permanent pegra Fanarului, care s-a scurs ca un șarpe prin sufletul nostru. Cristina, suntem mândri de tine, nu știm dacă tu poți să fii mândră de noi...* România e țara europeană cu cel mai mare decalaj între bogați și săraci. Dar asta o simțim zilnic pe pielea noastră. * Surprinde poziția fruntașă a DNA în încrederea românilor? Nu. Într-o țară măcinată de hoție, invadată de metastaza corupției, e aproape firesc ca o instituție care luptă la baionetă cu hoția să fie printre preferințele oamenilor cinstiți. Asta însă obligă DNA să renunțe la subordonarea politică, evidentă pe ici pe colo, prin punctele esențiale, să explice de ce timp de un deceniu, până în 2015, a tras la aghioase, și de ce încă mai există personulități profund corupte de care nu s-a atins nici măcar cu o floare de busuioc verde pe masă, rămâi gazdă sănătoasă! Adică să renunțe la dubla măsură. A, da, era să uit; și să-și măture prin ogradă, să le trimită la școala de corecție a vieții pe acele jeguri de-și zic procurori, pentru care abuzul, promiscuitatea, lipsa de profesionalism, sunt singurele calități care le definesc profilul scârbavnic. * Neinformații se întreabă dacă vor cădea Kovesi și Lazăr în urma contraatacului castei mafiote infiltrate prin toate structurile politice și apolitice ale statului. Nu vor cădea fiindcă nu vor americanii. Rușii mai trebuie să aștepte la coada la resurse (geo)strategice. * Totuși, proiectul de țară început în decembrie 1989 merge cu pași repezi înainte, spre capitalismul biruitor. Titlul ,”Îngroparea definitivă a României”, se justifică până la ultima virgulă. Zilnic, artizanii dezastrului aruncă basculante de bolovani peste trupul firav al țării. Iar proștii se zgâiesc la tembelizor. * Săracilor Constanței, alții decât Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Decebal Făgădău, li se impută câteva zeci de milioane de căciulă pentru că, din 2013, au benchetuit la cantina socială, deși aveau venituri lunare de până la 500 de lei. Legea, tâmpită ca majoritatea actelor normative din România, punea o piedică în calea uitării acestor bolnavi la amețitorul barem de 126 de lei pe lună! Deși flămânzii au aruncat pe jgheab, cu destinația stomacul burții, numai friptură de umbră de iepure cu garnitură de mazăre, și miros de pâine caldă cu amintire de ceapă prăjită, nota de plată e umflată binișor. Oricum, dacă le ia câte-un rinichi, statul se scoate. Doamne, iartă-ne!, iar le-am dat idei. * Gigi Becali a declarat că mielul îl face fericit. Parcă numai pe el. Dă-i înainte, maestre, ai dreptate, meleoanele n-aduc fericirea. Când nu le ai. * Nelu Ploieșteanu se vaită, fără orchestră, că fosta nevastă nu vroia de la el decât sex și bani. Da, e o noutate în lumea artistică...” Păi, eu mai eram bun de sex după o noapte de cântat?”, se întreabă retoric blândul menestrel. Nea Nelule, ia explică-ne și nouă cum vine treaba că n-am prea înțeles. Ce legătură intrinsecă este între laringe și cel ce-mpinge? E două lucruri diferite, maestre. Din când în când mai poți să folosești și CD-ul. Nu la aparatul reproducător, ci în partea ailaltă. La nuntă, bre! Sau mata veneai acasă, de la obositoarele festivități, și cântat și cu banii luați... * Mihai Trăistariu se laudă că a fost plătit cu 10 000 de euro ca să prezinte 23 de perechi de chiloți, deși, din fotografii reiese că a prezentat o singură pereche de 23 de ori. Puțin, foarte puțin. Celelalte tipe din branșă au contracte mult mai bune ca să prezinte, zi de zi, lipsa chiloților. * Oana Zăvoranu îl bătea pe Cove ca pe țambal, deși simpatica pușlama nu-și mai amintește. Ori a făcut terapie în grup cu Andreea Marin, ori diva de Ferentari nu mai știe exact pe cine a bătut. O fi fost Pepe, de s-a întors ăla la cortul natal cu coada între picioarele unei fete de la ei din popor? O fi fost Fane Cârlig? Că distinsa Mărioara, Dumnezeu s-o ierte că i-a lăsat atâta avere, n-a fost, fiindcă era femeie dintr-o bucată. Dacă-i dădea distinsa mahalagioaică o bordură în zona crepusculară a capului, îi cădeau balabustei dinții în gură și se uita la noi printre dinți. * Câteodată, dimineața, la prânz și seara, sunt convins că românii sunt promotorii culturii hoției. Altfel cum se explică ofensiva mass-mediei în favoarea micii ciupeli. N-ați observat că majoritatea așa zișilor formatori de opinie susțin teoria învârtelii, care, vezi-doamne, stă la baza economiei de piață și desfrâu. De fapt, în sinteză, ideea inoculată tinerei generații e că fără hoție nu se poate. Așa e, fără hoție nu se poate trăi bine în România. Iar cu hoția la putere nu va mai exista România. * Semne de viață la PNL. Senatorul Leon Dănăilă (83 de ani) pune în mișcare acest dinozaur epileptic opunându-se căsătoriilor între homosexuali. Cea ce a stârnit mânia tinerilor libertini care preferă să fie ei trași în țeapă, pe altarul unui egalitarism urât mirositor. Chirurgului nu-i mai rămâne decât să opereze niște creiere, dar pentru asta va trebui să se întoarcă la spital, fiindcă la noul loc de muncă nu există material didactic. * Cealaltă pușlama a neoliberalismului cu miros de colivă, Mircea Ionescu-Quintus, a împlinit 100 de ani. Cât tupeu! Cu această fericită ocazie ne-a atenționat că de-abia de la un secol în sus începe viața de noapte. Hipsterul încă se ține bine de Raluca Turcan, după ce a sedus-o și a abandonat-o, fără nicio urmă de remușcare, în brațele desfrâului parlamentar, pe Alina Gorghiu. * În prima lună a anului 2017 declinul demografic al României s-a agravat, ca urmare a creșterii numărului de decese cu 23%! Suntem conduși cu competență și fermitate pe ultimul drum. * Mii de revoluționari de provincie au avut ”rol determinant” în fuga lui Ceaușescu. Adică l-au urmărit îndeaproape, la televizor, cum o întinde spre comunism, în zbor, cu elicopterul. După care au tăiat porcul și au sărbătorit evenimentul cu țuică fiartă și caltaboși. În urma supremului sacrificiu, statul român le-a asigurat acestor impostori indemnizații substanțiale, în condițiile pauperizării societății românești. Așa arată o țară ticăloșită de Cârpa Kaghebistă și de celelalte otrepe staliniste de rit nou. * Laptopul cu planurile reședinței președintelui american au fost furate din mașina agentului secret care spărgea semințe de dovleac. Dincolo de activitatea agentului, care era atât de secret încât nici el nu știa cu ce se ocupă, nu-l văd bine pe Trump. Acesta nu este un furt, este un avertisment. Bine, și el și-o caută cu lumânarea. * Într-un moment de slăbiciune, am deschis tembelizorul și mi-au zgîriat occipitalul urechii doi bagabonți: unul fără picioare, dar plin de avânt, celălalt, fără cap. Dormiți liniștiți, Banciu veghează pentru dumneavoastră. Pe oala de noapte a istoriei. * Că tot veni vorba, ia să vedem ce s-a întâmplat cu Negru Vodă când a venit încoace, la chemarea lui Neagu Djuvara, care-i dăduse un like pe Facebook: ”Când a coborât Negru-Vodă agale la Câmpulung, de unde vroia să scoată niște hârtii care să-i ateste locul în istoria românilor, în care dăduse buzna pe neașteptate, l-a întâmpinat un funcționăraș serviabil peste măsură: ”-Ce mai vrei și tu, mă, derbedeule? Nu vezi că-i închis. E trecut de 12, soarele-i sus, avem și noi dreptul firesc, prevăzut de lege, la pauza de masă. Ce, funcționarii valahi nu e oameni? Că ne tocim coatele prin facultăți particulare și nervii pe de-alde tine și uite ce mutră face! Te uiți chiorâș la mine, întunecatule? Vrei ca toată lumea să fie la picioarele tale?! Ia du-te și te plimbă vreo două ceasuri și revi pe urmă cu actele aferente că altfel ai bătut drumul degeaba. Să ai certificatul de naștere al poporului român, cartea de identitate, pașaportul și toate celelalte documente, xeroxate, în câte trei exemplare, legalizate la notariat, în sfârșit, știi cum e la noi.” La ora paisprezece, funcționarul a fost contrariat de punctualitatea lui Black Vodă. ”-Se vede că nu sunteți de pe la noi! Eu am zis două ceasuri ca să ai un punct de reper, dar de fapt nici cafeaua nu mi-am băut-o. Mai bine vino mâine pe la nouă, că nu mai sunt chiar așa de ocupat și te rezolv.” Lui Negru-Vodă i-a sărit muștarul, a scos din husa de chitară a lui Nicu Covaci o sabie bine ascuțită, satisfăcându-i curiozitatea funcționarului, care se tot întreba de când îl văzuse, ce se ascunde acolo? O fi vreo atenție muzicală pentru fiica sa care urma școala populară de artă?! Dar nu era așa. Se înșelase bietul om, că Negru-Vodă avea o unealtă sclipitoare pe care i-o împlântă până la prăsele în locul unde, la alți oameni, bate inima. Cât de nevinovat era acest voievod legendar reiese din zâmbetul de satisfacție întipărit pe față, pesemne credea că omorându-l pe individul respectiv făcuse mare brânză. Dar, de unde? Armata funcționarilor era mai tare și cum cădea unul pe scări sau își pierdea capul după vreo colegă de birou, cum se pensiona pe caz de boală și-i luau locul alții cincisprezece. Și aveau cu toții în piept inima rece. Prin urmare, traseul voievodului din Făgăraș prin istorie era periclitat de lipsa documentelor și a celor ce le mânuiau pentru că întreaga lui viață i-a căsăpit, chit că era, în general și în particular, un om pașnic. O singură dată plesnise un pui de ungur care vroia să-i cucerească țara, dar și-a cerut scuze de la ta-su căruia i-a trimis o frumoasă jerbă artificială, precum și sincere condoleanțe... ”
CONTELE DE MONTE-CRISTO
18 martie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu