Și-aș mai bea din viața mea un pic,
Până când nu voi mai fi nimic.
Mi-e sete absolută și-n deșert,
O, suflete, mi-e greu ca să te iert
Și să te-arunc din nou în avatar,
Să risipesc parfumul tău amar,
Și să mă strigi, să-ți cauți vechiul trup,
Să-mi crească înapoi colții de lup
Să mușc din orizont, să sfâșâi norii,
Să-mi plângă-n inimă cocorii,
Să sparg fereastra timpului murdar;
O, viață cu parfum amar,
Ce te-aș mai bea, cum te-aș mai bea,
Cu colții mei te-aș sfâșia
Ca să repet la infinit
Magia care s-a sfârșit...
20-23 octombrie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu