Ei n-au murit în închisori,
Sunt în visele tale, ești în visele lor.
În strânsori de belciuge şi fier,
Au cântat întoarcerea-n cer
Nu au statui pe nicio stradă,
Contemporani cu oameni de zăpadă
Așteaptă ghioceii să-i trezească
Din deznădejdea românească
Pentru libertatea neamului încătușat
Au străbătut drumul predestinat
Din neființă între coperți de carte
Unde nu există speranţe deşarte
Ci doar voievozi cu săbii de foc,
Sfinţii unui neam lipsit de noroc,
Cutreierat de spaime și de plângeri;
Ei n-au murit, redeveniră îngeri...
(r)
12 februarie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu