Ninge cu tristeți de om
peste sufletul-atom,
schilodit de gloanțe oarbe
și de amânări bastarde
Și-l întreb pe Dumnezeu
ce se întâmplă-n curcubeu
S-a mirat până și dânsul,
dar n-am auzit răspunsul
c-a plecat prin nopți de ger
din bucata mea de cer
Ninge cu tristeți de om
până-n ultimul atom,
ninge cu metempsihoze,
cu iluzii și psihoze
Prin țesuturi viscolește
numai cu Doamne ferește!
Și-n odaia cu lumină
ninge cu hemoglobină
M-așez pe sufletul meu
la taifas cu Dumnezeu
El privește, eu privesc,
El iubește, eu iubesc
Și la urmă mă prefac
într-o scorbură și tac...
13 februarie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu