miercuri, 18 august 2021

SOLITUDINE

Tot căutând iubirea ideală 

m-am trezit pe o insulă pustie,

undeva, nu departe de Polul Nord

Vara era scurtă, 

cu flori viu colorate:

numai viscolul 

bătea în ritmul atacului de cord


Într-o zi de toamnă târzie

pe insulă a naufragiat un înger

Alungat de propria-i durere, 

s-a refugiat în sufletul meu

Sânger 

ori de câte ori, 

noaptea în vis,

îmi apare un curcubeu


După ce se fac bine 

îngerii pleacă într-un loc numai de ei știut;

probabil călătoresc 

în căutarea timpului pierdut


În altă zi amintirile au năvălit cu atâta putere

încât am căzut la pământ abia respirând

M-au călcat în picioare tocuri ascuțite

până când s-a auzit orizontul plângând


Într-un târziu, din amintirile sfâșiinde,

în jurul inimii am ridicat un zid de nedescris

pe care scrie cu întuneric:

Închis...


18 august 2021



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu