PUIUL

 Umblă toamna prin grădină,

gândul verii s-a predat,

trec cocorii din lumină

pe tărâmul celălalt

Numai puiul de pe urmă

n-a mai apucat să zboare,

bate vântul, cerbii scurmă

cu copitele-n izvoare

Ce-o să fie cu-acel pui 

când prin brumă va porni-o?

Va pieri pe vreun gurgui

fără să ne spună adio?

Sau va plânge la fereastră

sugrumat de vântul rece?

Vara din privirea noastră

ca un vis de noapte trece

Va primi de bună seamă

loc la colțul casei mele,

să trăiască fără teamă

până se va întoarce-n stele

Și în iarna viforoasă

când de vară-l frânge dorul,

va intra și el în casă

să reînvățăm ce-i zborul...

27 august 2021