Am adormit de atâtea ori pe preșul de la ușa inimii tale,
noaptea polară-i pusese zăbrele,
dincolo de ușă
nu se auzeau bătăile dureroase ale inimii mele
Nimeni în golul din jur,
nici măcar amintirea omului frumos,
dragostea e cea mai frumoasă boală
și-i păcat să ștergi cu ea pe jos...
Degeaba privești soarele-n răsărit
când ai aprins în noapte doar un băț de chibrit
Vântul l-a stins înainte să coboare din stele
bătăile dureroase ale inimii mele
Dincolo de ușă
nu era decât fum și cenușă....
22-24 octombrie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu