sâmbătă, 15 ianuarie 2022

POEM FĂRĂ FINAL


Eu te voi iubi și atunci

când ghioceii vor ieși de sub nea

căutând soarele printre stânci

ce-au crescut între noi, draga mea


Trăirile magice, zborul îmbrățișați,

corabia miraculoasă ce ne-a purtat prin sânge,

munții inimii mai înalți decât Munții Carpați

și rugul de flori ce nu se mai stinge


nu pot fi date uitării curând 

La marginea ființei, între alge,

se aude un înger plângând

și marea ce-n țărmuri se sparge


Eu te voi iubi când voi ieși la lumină

de sub stratul amnezic de flori

ca un vis, ca o ghilotină

sfâșiind depărtări


Și din tot ce-a căzut peste noi fără veste

când parte din mine erai

va rămâne-o poveste

strivită-n copite de cai.   .......


15 ianuarie 2022



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu