miercuri, 26 ianuarie 2022

POEM FRÂNGÂNDU-SE

Aș vrea să mă pierd printre cerbii uitați

Să ningă cu tine prin Munții Carpați.

Îngerul să mă-ngroape în nori,

Și tu să-mi surâzi dimineața în zori 


Să cad și căderea să-mi fie înălțare,

Să mor surâzând, să nu știu că mă doare,

Eșarfă să-ți fie acel curcubeu

Ce-a căzut peste tine din sufletul meu


Și-a ars pe un rug ce nu se mai stinge,

Aud universul prin uitare cum plânge,

Aud infinitul cum de pietre se sparge

Și luna ce-și sfâșie bluza-n catarge


Poem frângându-se-i viața noastră,

Degeaba te uiți printr-un ciob de fereastră,

N-o să zărești acel înger de nea

Îngropat în inima mea...


25 ianuarie 2022 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu