Exces de zel

Vai de mine! Ce ruşine

Dacă mă întrebai pe mine

Îţi spuneam că nu-i frumos

Să-ţi laşi scamele pe jos.

Şi cum umbli tura-vura

Ai să-mbolnăveşti natura

De aceea îţi zic acum:

Nu stârni motani pe drum

Firimiturile rebele

Lasă-le la păsărele

Tu oricum nu pierzi nimic

Le eşti tuturor amic

Faci în juru-ţi numai bine

Vai de mine! Mi-e ruşine

C-am certat acest dulău

El nu este câine-rău

E curat ca o pisică

Grijuliu ca o mămică

Se joacă cu bucurie

Cântă, ştie poezie

Îi alintă pe copii

Şi-i învaţă şmecherii.

Am făcut exces de zel

Recunosc: am fost purcel.

25 februarie 2009