Fac drifturi primăverile prin sânge,
ora exactă iarăși se amână,
cu flori de măr tot universul plânge
și îngerii se țin duios de mână
E un desant de păsări fericite,
căzute în ființă dintre nori,
atomii-mbrățișează trombocite
și se întorc acasă dezertori
Așa o fi în Paradis pesemne,
de nu mai trece niciun glonț prin mine,
retina nu înregistrează semne,
tot absolutul s-a întors în sine
Și s-a umplut golul din jur cu îngeri,
căzuți din vechi melancolii,
ne strigă toți copacii sinceri,
să le răspundem și vom înflori
E-atât de multă primăvară-n sânge
și-atât de mult albastru se coboară,
că nu mai poate verdele a plânge
și nu-s motive viața să ne doară...
28 aprilie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu