Oriunde mă uit în viața mea

Oriunde mă uit în viața mea

văd lucruri bizare,

drumuri nesfârșite presărate cu oase,

cu sare, 
precum femeile frumoase,

iedere otrăvitoare

Oriunde mă uit în viața mea

văd istorii neterminate,

săgeți ce nu s-au tras

decât în sens invers,

și, către mine, 
prin zăpezi spulberate,

 mai e un mileniu de mers

Oriunde mă uit în viața mea

văd copaci cu frunzele crescute înăuntru,

cu rădăcinile înfipte în aer,

și nu pot în tulpină să-mi intru

de vaier

Oriunde mă uit în viața mea

mă privesc oglinzile diforme,

cu ochiul lor inexpresiv

în care zeițele-fantome

se-ascund definitiv

Oriunde mă uit în viața mea

umbrele-și desfășoară înserările,

iar soarele plânge

topindu-și în sânge
mirările

Oriunde mă uit în viața mea

diamante neșlefuite-mi taie privirea, 
iubirea
de zăpadă

Și, din eroare,
 o pasăre de pradă 
încă mai zboară cu sufletu-n gheare

25 august 2017