Semn de mirare

Umbra mă întreabă mirată cine sunt

Stăm așa, de vorbă, ore întregi,

fără să ne spunem 
niciun cuvânt

Ne îmbrățișăm până la urmă,

fuzionăm prin absorbție

Printre răspunsuri, sufletul 
cu ghearele scurmă

Umbra se încolăcește de privirea-copac

ca un șarpe de mare,

îmi cad frunzele și mă prefac

în semn de mirare

11-12 mai 2018