Nicio sârmă pe care umbra să-mi treacă

Nicio sârmă întinsă, nicio rază curbată
umbra să-mi trec peste golul din jur,
niciun clopot nou care să bată
ritmul inimii; tăcere, sperjur

Niciun glonț nu pornește din armă,
niciun vultur nu planeză pieziș,
oglinda de-ntuneric se sfarmă,
nicio culoare în ochii închiși

Se învârt petalele zorilor rupte
căutând un punct de reper,
după atâtea ermetice lupte
niciun înger nu cade din cer

Vertijul în sine se-ascunde,
ca un arbore beat tăcerea se pleacă,
ecoul invocat nu răspunde, 
nicio sârmă pe care umbra să-mi treacă


25 iunie 2018