E ziua ta, Eminescu

E ziua ta, Eminescu,
aș vrea să-ți pot scrie cea mai frumoasă poemă,
dar între file-ngălbenite
sunt ale tale, primele pe orice temă

E ziua ta,
toate sunt ale tale;
și visele pietruite cu stele
și iarba codrului, nefirească și moale

E ziua-n care acei
uciși de vorbe-nmiresmate
întorc privirile de zei
spre stele-îndepărtate

E ziua ta, Eminescu,
dorurile aleargă senine
între cer și pământ,
 dar e atât de lungă calea pân la tine...

15 ianuarie 1991