marți, 2 ianuarie 2018

Îmbrățișare

Când ne-am întâlnit, după o mie de vise
strecurate ca albastrul prin sită,
aerul, agățat de o dungă subțire,
zăcea sub cămașa dinainte strivită




Brațele s-au întins 
căutându-se imprecise
prin golul din jur
destrămat de corabia lui Ulise




A fost o îmbrățișare nemaivăzută,
șarpele de mare s-a prelins,
mi-am strigat îngerul de zăpadă
ce se topise dinadins



M-am întins în mine așteptând
din umbra umbrelor noastre un sclipăt,
Ningea încontinuu
cu tine, cu țipăt




1 ianuarie 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu