Când ne-am întâlnit, după o mie de vise
strecurate ca albastrul prin sită,
aerul, agățat de o dungă subțire,
zăcea sub cămașa dinainte strivită
Brațele s-au întins
căutându-se imprecise
prin golul din jur
destrămat de corabia lui Ulise
A fost o îmbrățișare nemaivăzută,
șarpele de mare s-a prelins,
mi-am strigat îngerul de zăpadă
ce se topise dinadins
M-am întins în mine așteptând
din umbra umbrelor noastre un sclipăt,
din umbra umbrelor noastre un sclipăt,
Ningea încontinuu
cu tine, cu țipăt
1 ianuarie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu