Cât de frumoasă ești în amintire,
de tine se îndrăgostise Dumnezeu,
un curcubeu erai, o nălucire,
lumina sufletului meu
Magia vremii de odinioară
coboară-n sânge când afară ninge,
pe unde-o fi ascunsă acea scară
ce se-ntindea spre luna ca o minge?
Toți îngerii s-au înhămat la iarnă
și trec prin veacuri în trăsuri de nea,
cu glonțul nins pe țeava de la armă
se va-mpușca-n final iubirea mea
Și o să ningă până la sfârșit,
să nu rămână-n urmă nicio pată,
ca-n viața-n care ne-am iubit,
un stins ecou și un surâs de fată...
27 decembrie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu