M-am ascuns de lumea de afară
și-am stat ghemuit într-un cotlon al sufletului
până când mi-am amintit zborul
deasupra mărilor, deasupra munților,
zborul din zori;
ploua în suflet cu flori
”Au fost zile frumoase...”,
mi-a șoptit îngerul la plecare,
dar nu-mi mai amintesc dacă zburam singur
sau mi se pare
Dureri nevăzute, cicatrice,
stau mărturie zborului meu,
și-n retină, amestecate,
zdrențele unui curcubeu...
Într-un târziu am ieșit din mine afară
și nu mi-a plăcut ce-am văzut;
de atunci am tăcut...
8 iunie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu