Foșnesc toți brazii din Carpați,
La Meteo este deja furtună;
Iubito, ține-mă de mână
Să fim cât cerul inimii de înalți!
Să nu ne smulgă inima stihia,
Să trecem prin primejdii fluierând,
Să luăm eternitățile la rând,
Să plouă, să-nflorească și pustia
La capătul secundei voi fi eu
Bătând tic-tacul orelor supreme,
La Meteo-i furtună, nu te teme,
Când ești cu mine sunt cât Dumnezeu!
Fug demonii-n caverne înspăimântați,
De atâta ploaie florile s-or frânge,
Iubito-n mine lacrimile-ți strânge,
Să nu mai plângă cerbii din Carpați
Cu mine și cu tine laolaltă,
Ca-ntr-un poem ce încă nu s-a scris,
Furtunile din noi s-au sinucis;
Sunt pân la cer de înalt, tu-mai înaltă...
14 iunie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu