Zânele n-au avut timp de îngerii răniți,
demonii le măcinau frumusețea,
-Veniți de luați lumină, veniți!,
striga pe marginea lunii, tristețea
Soarele și-a aruncat răsăritul în mare,
prin scoici tăioase orbecăiau meduze,
din ochi s-a scurs o lacrimă de sare
și s-a înecat surâsul de pe buze
-Va veni ploaia!, spuse sufletul încercat
de atâtea și-atâtea furtuni nemiloase,
cerul dintr-odată tărcat
cobora galopând din retină în oase
Nimeni n-a văzut fluturii răzvrătiți
căutând o cale spre stele,
nimeni n-a avut timp de îngerii răniți
și-au zburat mai departe-n atele...
12 iulie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu