Lumina a fugit demult din noi,
Se pierde-n noapte neamul românesc,
Beau fluturii cu sete din noroi,
Și m-aș întoarce, Patrie, înapoi,
Să-ți spun încă o dată te iubesc
Și să întreb unde-i lumina noastră?
Pe unde sunt haiducii din Carpați?
Cine mai sfâșie zarea albastră?
Cine-a bătut obloane-n fereastră?
Unde-i poporul magic de frați?
Pe toți i-a gonit lașitatea de aici?
Nimeni n-aude România cum plânge?
Degeaba se aprind în cer licurici,
Dacă strămoșii-s cotropiți de urzici;
Istoria noastră-i un fluviu de sânge
Ce se-ntâmplă cu plaiul de dor?
Mai cântă în zori ciocârlia?!
Dă-mi, Doamne, aripi să zbor
Ca un înger, așa de ușor,
Să vestesc tuturor bucuria
Că se aprind luminile-n amurg,
Prin sânge-mi curge țara ca o apă,
Și când hainii o duc la târg
M-azvârl năuc pe calul murg,
Și nu mai poate lumea să mă-ncapă...
8 iulie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu