Am avut un vis frumos și pur
toate planetele mi se-nvârteau în jur,
nici umbră nu aveam, eram atât de tânăr!
îmi creșteau îngeri albaștri pe umăr
Pășeam ca un fluture prin povești,
din scrisori de lumină răsăreau vești,
vântul le ducea adiind, într-un loc
unde îngerii se scăldau în noroc
Câteodată, din raiul nesincer,
răspundea dimineții de iarnă un înger;
mâinile, iedere-nrobitoare,
se-ntindeau din suflet în soare
Din neant, noaptea a venit ca un glonț
și-a ucis floarea de colț
ce-n munții inimii mele-nflorise
printre poeme de dragoste și abise
Au plâns munții crescându-mi pe umăr,
dintr-odată bătrân, am uitat să fiu tânăr,
orizontul a devenit c-o mirare mai mic
și din magie n-a rămas nimic...
22 mai 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu