Voi sunteți cei mai morți din cimitir...

Sub saci de nailon zac eroii
Biciuiți de nepăsare și de lacrima ploii,
Umiliți de lașitatea urmașilor,
Cât mai suportați batjocura, lașilor?

Cât acceptați statut de slugi meschine?
Lăsați eroii noștri să se-nchine!
Voi vă numiți conducători de țară?
Tâlharilor cu-apucături de fiară,

Opriți-vă o clipă din furat,
Sunteți părtași cu neamul blestemat,
Croit din ură și noroi,
Vă bateți împreună joc de noi

Jucați ceardașul pe o scenă-ngustă
Cu toți descreierații lepădați sub fustă.
E mult prea mare umilința,
Ne maculați ostentativ credința

Și stați la masă, suflete de slugă,
Cu-acești consumatori de carne crudă.
Sub pungile mizere de gunoi
Nu-s numai morții noștri, suntem noi,


Copii orfani de mamă și de tată,
Popor uitat de propria-i armată.
Honvezilor cu sângele stricat,
Voi profitați c-ai noștri au trădat,

Dar coarda ați întins-o mult prea tare,
Și ne sfidați ca șerpii-ntinși la soare.
N-aveți de bună seamă, minte,
De-ați scos eroii din morminte.

Zadarnic, hunilor, le-ați dat la mir,
Voi sunteți cei mai morți din cimitir...


18 mai 2019