Plouă-n univers și-n mine plouă,
plouă și la tine am să vin
să îmi fii umbrela cea mai nouă,
singura umbrelă din destin
Ai să mă primești flămândă-n suflet
și-ai să-mi faci un ceai amar de tei,
până când se-aude acel cântec
și-ai să te scufunzi în ochii mei
Și-ai să navighezi de bunăvoie
pe o mare verde de smarald
unde chiar corabia lui Noe
s-a izbit de gândul meu bastard
Eu am să îți spun o poezie
și-am să m-odihnesc mai mult de-un veac
până când, strivit de nostalgie,
cu ființa ta am să mă-mbrac
Și atunci n-ai să mai știi că plouă
peste noi ca într-un film burghez,
și de atâta rece lună nouă
înspre tine am să emigrez
Mai surprinsă ca o căprioară
în poiana arborilor muți,
o s-accepți că este primăvară
și că-i timpu-n mine să te muți...
9 aprilie 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu