O mână de zăpadă

Prin suflet noaptea stă să mi se-ntindă,
Iubito, pe planeta suferindă,
Nu mai e loc decât de negustori
Și mor în roluri mici marii actori.

Actrițele se-mbracă în statui
Și-n loc de sâni și-au cultivat gutui,
În loc de sentimente, interese,
Și vor să moară-n roluri de mirese.

În mine iarna tremură de frică
Și-o stalagmită zilnic se ridică,
Să dea ora exactă peste cap,
Prin suflet, după tine, încă sap.

Și poate sapi și tu printre tranșee,
Cu trucurile tale de femeie,
Ca-n inima desigur suferindă,
O mână de zăpadă să se-ntindă...


26 iunie 2017