Dorul de tine mă împresoară,
dor sfâșietor,
invadează bătăile inimii,
cotropește universul interior
Mă izbește de pereți fără milă,
îmi strivește sufletul
sub șenilă
Din fiecare noapte face zi,
transfigurată, n-ai să-mi fii
nici acum, nici mâine, nici ieri,
n-o să-mi fii niciodată, nicăieri
Dorul de tine din suflet coboară,
mă macină între pietrele de moară
Din ochi îmi curge albastru,
din gânduri rai,
să reînflorești, dar nu-mi mai ești,
nici nu mai vii, nici nu mai stai
Sfâșietor.
Toate rănile întâmplate mă dor.
Dorul de tine,
călătorie dureroasă printre ruine.
Himerele sfidează amurgul
Pretind că nu știu nimic despre dor,
mi-e milă de ipocrizia lor...
7 noiembrie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu