Și dacă n-a fost ca să fie
pe această planetă de triști
să-mi fii, ce mi-ai fost, numai mie,
mă bucur că totuși exiști
Și că duci peste tot, prin idee,
sau prin lanuri aprinse de grâu,
ce-ai iubit într-un vis de femeie,
ce-ai ucis cu o piatră de râu
Albastrele păsări coborânde din soare
amesteca-vor vidul cu tine,
să nu mai știu dacă zbori și te doare
plecarea grăbită din mine
Și dacă n-a fost ca să fie,
pe această planetă de triști,
să-mi fii, ce mi-ai fost numai mie,
mi-e teamă c-ai uitat să exiști
12 aprilie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu