S-au rupt tot universul în bucăți,
Deasupra lumii bântuie furtuni,
E-nchis la casa de nebuni
Și doar în cioburi arse mi te arăți
Crucișătoarele zvâcnind pe mări
Trag către mal teribile rachete,
Și-n suflul ultimei egrete
Se risipesc trecutele chemări
Desculț și-nsângerat și răvășit,
Purtându-mi la-ntâmplare neființa,
La întâlnirea zilnică cu suferința
Și mâine voi ajunge negreșit
Furtunile n-or sta împotrivă, nu!
Nu se opun căderilor în gol,
Nu-i nimeni să m-aștepte pe atol,
Și dac-ar fi, aceea n-ai fi tu...
28 aprilie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu