Când luminile se sting definitiv

Când luminile se sting definitiv
noaptea din suflet se face mai neagră,
speri să se întâmple o minune,
dar n-a rămas nicio candelă-ntreagă

Ultima călătorie prin infinit
s-a sfârșit dramatic,
îți cântă prohodul
un înger apatic

Întunericul te îmbrățișează 
ca un șarpe ce strânge,
corabia cu visuri 
naufragiază în sânge

Te întrebi atunci: 
la ce bun așteptările,
dacă peste mormintele noastre
 se vor cerne ninsorile?

Când luminile
 se sting definitiv,
așteptarea
e un fals sedativ

29 martie 2019