marți, 26 martie 2019

La capătul drumului

Drumul cel vechi s-a sfârșit,
la capătul lui se-ntinde neantul,
n-am uitat cât de mult ne-am iubit
îngropându-ne unul în altul

Personaje de dramă ne-am stins
ca o flacără arsă de brumă,
tristețea în doi a învins,
cresc brusturi în sufletul-humă

Zadarnică va fi de-acum călătoria
prin amintiri sălbatice și tandre,
se-ntinde ca un giulgiu nostalgia
târâtă peste noi de salamandre

Nimic nu va mai fi înrobitor,
vom trece singuri prin cenușă,
doar uneori ne-o sugruma un dor
izbindu-ne cu sufletul de ușă

Și nu ne-or vor folosi deloc atunci
vinovățiile pe care le-ai indus,
când ai zdrobit speranțele de stânci
luându-l martor singur pe Iisus

Drumul cel vechi l-ai săvârșit,
vei lăsa alte dâre prin univers,
îți vei aminti ce mult ne-am iubit
când vei face drumul invers...

26 martie 2019

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu