Pagini rupte

O să rămâi în mine și după ce-am să mor, 
la fel de infernală, la fel de întomnată,
și o să-ți fie iadul cam singurul decor,
surprins în pagini rupte din viața mea damnată

O să te strig amarnic cu ochii verzi tăcând,
n-ai să răspunzi știind că lasă semne
ecoul ce se stinge prin inimă trecând,
și-am să mă-ntind în lut, cu sufletul la glezne

O să cobori cândva din streșinile casei
să vezi dacă pustiul preconizat se-ntâmplă,
și-o să mă dai tribut sporind tristețea farsei
și-atunci am să îți bat c-o lacrimă în tâmplă

Tu vei deschide ochii surprinsă de durere
și-ai să îmi cauți umbra lipită de birou,
eu n-am să fiu acolo, acolo-i o părere,
că umbra mea, iubito, a devenit ecou

Și-n clipa următoare ai să te întorci în tine, 
mai singură c-o viață, te prăbușești în dor,
chiar dacă-i imposibil tot drumul către mine
o să rămân cu tine și după ce-am să mor

5 martie 2019