Orașul mă privește chiorâș
din gropile murdare,
haite de trepăduși
cântă realizările imaginare
Pe trecerea de pietoni e interzis
să mai circuli cu îngerii de mână,
Palatul Comunal
a devenit o groapă comună
Înaintezi printre oamenii triști,
simți cum te scuipă cerul cu gura amară,
de-ar veni mai repede ploaia
să spele această lume murdară!
De pe blocurile din cărămidă arsă,
se scurge disperată tencuiala,
ca o pânză de păianjen se varsă
din străfunduri, Valhala
Orașul mă privește înc-o dată chiorâș,
mă uit la el și mi-e milă,
mă strecor printre hoituri târâș,
în mână strivind o zambilă
24 iulie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu