Ceață în sânge, negură-n suflet,
drumuri funebre ard ultimii pași,
mi-e teamă s-adorm, mi-e teamă să cuget,
tremură-n mine îngeri ocnași
Lacrimi absente curg din aortă,
fluvii de cretă se îneacă-n abis,
tristețea supremă durere importă,
destinul refuză să fie rescris
Coboară noaptea în felinare,
la capătul zilei copacul s-a frânt,
otrava veche frige-n pahare,
omul din sine-și croiește mormânt
Se stinge lampa ascunsă-n străfunduri,
gânduri de ceară amestecă frunze,
strigă uitarea-nvelindu-se-n scânduri,
păianjenii-și țes blestematele pânze...
29 octombrie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu