Cămașa morții Tudor a-mbrăcat-o,
să limpezească neamul românesc,
de suflet cu lumină a legat-o,
pe crucea lui tristețile doinesc
Îl cântă Jiul și îl cântă Oltul,
și Dunărea și stelele-n Carpați,
și neamul românesc și ortul,
și brazii cât iluzia de înalți
A fost ucis de mișeleasca eră
înainte de a izbândi,
dar bântuie prin suflet o himeră
printre amurguri rezemate-n zi
să privegheze dinadins poporul
înlănțuit de gloatele barbare;
cât doare, când se cerne, dorul
de a-ți urma doar propria cărare
ce duce către Dumnezeu
când picură alături luna plină;
azi Domnul Tudor e un curcubeu
din care zboară fluturi de lumină...
27 mai 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu