ÎNSERĂRI

 Numai eu am iubit, numai eu am iubit,

gura ce de-atâtea ori m-a hulit

Încuiat în nefasta matrice

mi-a crescut peste scut cicatrice

Dar sufletul de zgură uns cu ceară

deși voiai, el nu voia să moară

Repudia psihozele și gestul

din mine abia mai rămăsese lestul

Cânta-n străfundul ocnei sarea

visând că o va lua în brațe marea

Și-alături într-o eră beată

trăgeau la jug doi brebenei de piatră

Ambasadorii suspinau în cești

iar tu trăgeai prin cosmos de calești

Pe-o cruce de înserări m-ai răstignit

uitând că-n altă viață ne-am iubit...

13 mai 2021