Se sting luminile în felinare,
la miezul nopții va fi frig
și vor cădea din calendare
poveștile în care te mai strig
Tu n-ai s-auzi, dormind răpusă
de-un demon de zăpadă, nemilos
Pe unde ești iubita mea străpunsă
de lașitatea omului frumos?
Am să-ți trimit un vis din altă eră
în care am să fiu și eu prezent,
să nu-ți mai fie frică de himeră
și să zâmbești la fel de inocent
Când te trezești să nu mai recunoști
oglinda-n care te privești tăcută,
să te întorci cu totul în povești
din pulberile vieții renăscută
S-aștepți la miezul nopții să se stingă
luminile încuiate-n felinare
și-o lacrimă de dor să se prelingă
croind prin timpul fericit cărare...
27 mai 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu