duminică, 31 august 2025
TE ROG SĂ-ȚI AMINTEȘTI DE MINE
Când iarna va cădea în sufletul meu
acoperind cu zăpadă strivirile,
când focul va cânta în șemineu
în suflet se vor trezi amintirile
Te rog să-ți amintești de mine
așa cum am fost, iubito, atunci
călător dinspre mine spre tine,
rătăcit prin ochii-ți adânci
Când frunzele vor cădea din iluzii-n decor
și vor plânge luceferii triști,
o să-ți fie de mine mai dor
și-o să simți din nou că exiști
Te rog să-ți amintești de mine
aprinzând pe cer curcubeie
luminând cetăți în ruine
și te iubeam devastator, femeie
Când florile vor colora câmpia verde,
când munții vor fi cotropiți de stele,
prin amintiri uitate nu te pierde,
mergi mai departe pe urmele mele
De mine te rog să-ți amintești
cu ochii închiși, cufundată în vis,
și-ți voi scrie pe suflet povești
despre o iubire de nedescris...
31 august 2025
PLEASE REMEMBER ME
When winter will fall into my soul
covering with snow the shattered pieces,
when fire will sing inside the hearth,
memories will awaken within.
Please, remember me
as I was, beloved, back then—
a traveler from myself to you,
lost within your deep eyes.
When leaves will fall from illusions to the stage,
and the sad evening stars will weep,
you will long for me even more,
and once again you will feel you exist.
Please, remember me
igniting rainbows in the sky,
lighting up cities in ruins—
and I loved you with a devastating fire, woman.
When flowers will paint the fields in green,
when mountains will be conquered by stars,
through forgotten memories do not lose yourself,
walk further upon my footsteps.
Of me, please, remember—
with closed eyes, drowned in a dream,
and I will write upon your soul
stories of a love beyond description…
August 31, 2025
S’IL TE PLAÎT, SOUVIENS-TOI DE MOI
Quand l’hiver tombera dans mon âme
recouvrant de neige mes blessures,
quand le feu chantera dans l’âtre,
les souvenirs s’éveilleront en moi.
S’il te plaît, souviens-toi de moi
comme j’étais, ma bien-aimée, alors—
voyageur de moi vers toi,
égaré dans la profondeur de tes yeux.
Quand les feuilles tomberont des illusions au décor,
et que pleureront les tristes étoiles du soir,
tu auras plus de nostalgie de moi,
et tu sentiras de nouveau que tu existes.
S’il te plaît, souviens-toi de moi
allumant des arcs-en-ciel dans le ciel,
illuminant des cités en ruines—
et je t’aimais d’un amour dévastateur, femme.
Quand les fleurs coloreront la plaine verte,
quand les montagnes seront conquises par les étoiles,
ne te perds pas dans les souvenirs oubliés,
avance encore sur mes traces.
De moi, je t’en prie, souviens-toi—
les yeux fermés, plongée dans le rêve,
et j’écrirai sur ton âme des histoires
d’un amour indescriptible…
31 août 2025
ÎNGERUL BUN
Te trăiam cu toată ființa mea
de la răsărit și până la apus,
și-adorm cu amintirea ta
uitată la mine-n surâs
Din ochii tăi îngeri desculți
au evadat să-mi umple sufletul,
de câte ori în taină mă asculți
se aude în surdină cântecul
E un cântec suav despre noi,
despre dragostea noastră,
îngerii au desenat în noroi
o fereastră albastră
Dansează cu mine, dansează,
apropie-te de inimă, numai tu știi
când ființa-mi vibrează
și cât de mult te pot iubi
La miezul nopții îngerii or să plece,
ne vor lăsa singuri pe lume
luna albastră prin sânge îmi trece,
plutim ca doi nori peste lume
Te sărut cu tandrețe, cu inima,
bine ai venit în universul meu!
Tu ești îngerul bun, draga mea,
pe care mi l-a trimis Dumnezeu
31 august 2025
ASEDIAȚI DE TOAMNĂ
Dă-mi mâna ta de chihlimbar,
frumoasa mea, neprețuită doamnă,
să rătăcim prin avatar,
asediați de frunzele de toamnă
Să mergem către miazăzi
pe unde am mai fost cândva,
să ne putem din nou iubi
astfel încât să nu putem fugi
unul din altul, draga mea
De atâta dor o să-ți croiesc poeme
să ți se pară viața vis,
de frunzele căzânde nu te teme,
tot ce se-ntâmplă e de nedescris
Întinde-mi mâna peste care curg
șiruri de păsări călătoare,
se aprinde o lumină în amurg
să lumineze viața viitoare
pe unde am mai fost cândva,
frumoasa mea, neprețuită doamnă,
și ne încuiam în mine, draga mea,
asediați de frunzele de toamnă...
31 august 2025
DRAGOSTEA DOARE
Dragostea te poate frânge,
nimeni nu-i atât de puternic
încât să-și învingă inima
Îngerul se amestecă
adeseori cu ploaia
să poată plânge.
Chiar dacă în fiecare urmă
crește o floare,
chiar dacă întotdeauna
mai este ceva de spus ,
dragostea doare
ca un cocor prăbușit în apus
22/31 august 2025
CÂND MERGEM DE MÂNĂ PRIN COSMOS
Îmi iau chitara
și-i mângâi coardele subţiri
ale sufletului
Liniștea curge din cer pe pământ;
nicio adiere de vânt
Se deschide inima,
ecoul aleargă
printre florile de nu-mă-uita;
pe unde ești, dragostea mea?
Îngerii protestează
și-mprăştie petalele pe amiază
Sângele florilor
miroase aşa de frumos
când mergem de mână
prin cosmos,
pe jos
Poate norii
nu vor stinge flacăra iubirii
ploaia ar putea
îneca trandafirii
E alertă-n sinapse,
aduceţi chitara
s-o soarbă buzele arse!
S-a-ntors sufletu-n trup
sfâșiat de colții de lup...
12 august 2005/ 31 august 2025
sâmbătă, 30 august 2025
vineri, 29 august 2025
joi, 28 august 2025
miercuri, 27 august 2025
marți, 26 august 2025
duminică, 24 august 2025
sâmbătă, 23 august 2025
FEMEIA ESTE DOR
Femeia este dor și destin,
taină ascunsă, nectar și pelin,
înger și demon, întuneric și strălucire,
gând nerostit și iubire
Femeia este eternitate și clipă,
rouă pe flori și aripă,
tot ce rămâne când totul s-a dus,
soare în zori și-n apus,
Femeia e tot ce a zidit
mai frumos Dumnezeu,
jumătate
din sufletul meu
22 august 2025
CĂUTÂND IUBIREA DIVINĂ
Când cerul albastru
se va îneca în mare,
nu voi vărsa nicio lacrimă
chiar dacă doare
Când vine noaptea și nu se aprinde
nicăieri o lumină,
merg mai departe căutând
iubirea divină
Urc munții cei mai înalți
însoțit de un înger stingher
căzut în sufletul meu
din alt cer
Umbra se profilează
peste prăpăstii adânci,
traversează-le, sunt scara ta spre rai,
ca și atunci
Rămâi cu mine
nimic nu-i mai frumos
decât să mergem de mână
prin cosmos, pe jos...
22 august 2025
Seeking Divine Love
When the blue sky
drowns into the sea,
I will not shed a tear
though it pains me.
When night arrives
and no light is lit anywhere,
I keep on walking, seeking
divine love there.
I climb the highest mountains
with a lonely angel near,
fallen into my soul
from another sphere.
The shadow stretches
over abysses deep,
cross them — they are your stairway to heaven,
as once, in sleep.
Stay with me,
nothing is more sublime
than walking hand in hand
through the cosmos, in time.
August 22, 2025
TRISTEȚEA ALBASTRĂ
Când o să mă întorc în mine însumi,
nimeni nu va ști cum am fugit din plânsu-mi
Poate va ploua, poate, totuși, va ninge,
rugul inimii poate se stinge
Ultimele întrebări din sufletul obosit
încă dor îngerii rătăciți prin fânul cosit,
tristețea albastră e leacul din zori
când umbli desculț printre flori
Muzica singurătății e așa de liniștitoare,
corabia cu fluturi nu se îneacă în mare
Nu-mi sfărâma inima, nu-mi spune adio, nu,
undeva, cândva, vom fi din nou eu și tu!
Poate câteodată am adormit pe un nor și am visat,
poate sufletul tău nu m-a strigat
Nu mai știu ce să cred, cad o mulțime de stele
prin noroiul de sub tălpile mele...
22 august 2025
Blue Sadness
When I return into myself,
no one will know how I fled from my weeping.
Perhaps it will rain, perhaps, after all, it will snow,
perhaps the fire of the heart will cease to glow.
The last questions of a weary soul
still wound the angels straying through the mown hay.
Blue sadness is the cure at dawn
when you wander barefoot among flowers.
The music of loneliness is so soothing,
the ship of butterflies does not sink in the sea.
Do not shatter my heart, do not say goodbye, no —
somewhere, someday, we will be again, you and I!
Perhaps at times I fell asleep on a cloud and dreamed,
perhaps your soul never called out to mine.
I no longer know what to believe — a shower of stars
falls into the mud beneath my feet…
August 22, 2025
joi, 21 august 2025
miercuri, 20 august 2025
SFÂRȘITUL VERII
Se duce această vară, și aceasta!
pe unde n-a mai fost nicicând,
se-nchide în surâs fereastra
să n-aud frunzele plângând
În mine-s cataclisme nucleare,
de mână să te țin n-am să mai pot,
te simt plecând în fiecare floare
ce nu poate să strige din complot
De bună seamă n-or mai fi cuvinte
să se izbească singure de zid,
doar pașii tăi alunecând din minte
ca-ntr-un coșciug de stele mă închid
Și s-ar putea să nu pot protesta,
în mine însumi să mă-ncui pe veci,
nu mă-ntristez și nu te întrista
când dintr-o viață-n alta o să treci
În loc de vară va fi-n suflet toamnă,
din desfrunziri o taină vom zidi,
și-o să te-ascunzi în mine, tristă doamnă,
și-ntr-un suprem protest ne vom iubi
20 august 2025
ÎNCĂ SE AUD BĂTĂILE INIMII
O iubire ca a noastră
nu a existat niciodată,
timpul a trecut pe lângă noi
și ne-a surâs misterios,
încă se aud bătăile inimii
căutându-și omul frumos
Te îmbrățișez până la cer și înapoi
și te îngrop în inima mea
atât de adânc încât
numai îngerul te poate vedea
Noi ne-am născut să fim împreună,
scrie pe pietre și, dacă nu scrie, tu știi
că nu te poți opune acestei mari iubiri
până la sfârșitul timpului și încă o zi...
20 august 2025
THE HEARTBEAT STILL ECHOES
A love like ours
has never existed,
time passed us by
and smiled mysteriously,
the heartbeat still echoes
searching for its beautiful soul.
I embrace you to the sky and back
and bury you within my heart,
so deep
that only the angel can see you.
We were born to be together,
it’s written in stone—and if it’s not, you know
that nothing can stand against this great love
until the end of time, and one day more...
August 20, 2025
CÂND VEZI LUMEA PRIN OCHII EI
Am călătorit prin cerul albastru,
am traversat deșertul din mine
așteptând ploaia,
am căutat pe cineva ca tine
și am ajuns pe Himalaya
M-am prăbușit în prăpăstii adânci,
bătăile inimii le auzeau doar vulturii,
m-am cățărat pe stânci
și am jurat atunci,
pradă nălucirii,
că nu voi mai cădea niciodată
în mirajul iubirii
Refren:
Când vezi lumea prin ochii ei
ești atât de îndrăgostit
încât orice drum
duce spre infinit
Mă uit în urmă răvășit,
încă nu s-au sfârșit căutările,
am și uitat pe cine-am iubit
înfruntând depărtările
Când vezi lumea prin ochii ei
ești un înger îndrăgostit
și nu vrei nimic altceva
decât să redevii infinit
19 august 2025
DRAGOSTEA E UN VIS
Dragostea e un vis în care
am vrea să ne trezim
și iarna și vara
Dragostea e un vis
din care nu am vrea să ne trezim
oricâte furtuni s-ar prăvăli peste inimă
dinspre Marea Marmara
Refren:
Și atunci n-am vrea
să ne trezim din vis,
chiar dacă am fi condamnați
pe viață-n paradis
Și nu am mai putea, nu am putea,
să ne întristăm vreodată, draga mea
Dragostea e o magie
ce ne face să retrăim
zborul de îngeri
tot ce-am iubit și iubim
când suntem mai mult decât sinceri...
18 august 2025
luni, 18 august 2025
DEGEABA AM APRINS ÎN CER LICURICI
Visam să zburăm până la cer și înapoi,
aripile se întindeau între noi
și pluteam așa îmbrățișați
deasupra lumii, peste munții Carpați
Refren:
De aici până la infinit
nu e decât un pas,
te-am rugat să rămâi,
dar n-ai rămas
Alte zări te strigau,
zvon de păsări albastre,
nicăieri nicio urmă
a dragostei noastre
Când m-am trezit pe pământ
din zborul nepământesc
am vrut să-ți dăruiesc dragostea mea
și să-ți spun cât de mult te iubesc.
Dar tu nu mai erai aici,
degeaba am aprins în cer licurici...
17 august 2025
HAI, IUBITO, SĂ-ȚI SPUN O POVESTE
Hai, iubito, să-ți spun o poveste,
ce-a fost ca să fie demult nu mai este,
se clatină timpul de atâta tăcere,
cine mai crede de acum în himere?
Am fost visător, am crezut în iubire,
dar vulturii s-au hrănit din sufletul meu,
încă se aud croncănind în neștire
corbii sfâșiindu-l pe Dumnezeu
Haide, iubito, spune-mi ce ești,
dragoste sau iubire de-o seară?
Pe fereastră îți scriu cu lumină povești,
poate ieși din tine afară
17 august 2025
Come, My Love, Let Me Tell You a Story
Come, my love, let me tell you a story,
what once was meant to be is no longer,
time trembles under so much silence,
who still believes in phantoms now?
I was a dreamer, I believed in love,
but vultures fed on my soul,
their croaking still echoes endlessly,
as ravens tear God apart.
Come, my love, tell me what you are—
love eternal, or a fleeting night’s desire?
On the window I write you stories in light,
perhaps you will step outside yourself.
August 17, 2025
NICIO CANDELĂ-N VÂNT
S-atâtea dezastre, atâtea dezastre
pe această planetă înmuiată-n contraste,
e criză de lideri, e criză de îngeri,
degeaba în mine suflete sângeri
Stăpânii de sclavi coboară la preț,
omul de rând e privit cu dispreț,
războiul ține loc de argument,
omenirea-i în criză, mor fluturii lent
Unde s-a dus planeta acum
miroase orizontul a scrum,
păsări de pradă cu ciocuri de sânge
n-aud, nu le pasă, că zborul se frânge
Din imensul complot nu scapă mai nimeni,
bătrânii se sting, mor oamenii tineri,
nici eroi legendari nu mai sunt,
nicio candelă nu se leagănă-n vânt
17 august 2025
AM VISAT CĂ MĂ CERTA TRIBUNUL
Am visat aseară, am visat
codrii țării mele și gorunul,
drumul înspinat al demnității,
am visat că mă certa Tribunul
Îmi spunea cu glasul lui năprasnic
că mi-am pus devreme armele-n rastel,
că la nunta țării mele-i praznic
și din cărți de joc nu zidești castel
Și-ar fi timpul să mă-ntorc din stele,
o nouă armată să reconstruiesc,
vor veni, desigur, pe urmele mele
toți acei ce-n lacrimi țara și-o iubesc
Vor veghea la capul meu strămoșii,
clopote vor plânge-n somnul lor,
când vor anunța zori de zi cocoșii
s-or trezi din moarte cei ce le-au fost dor
de-o doină adâncă, de-un cântec șoptit,
gustul libertății-n cerul gurii crește,
din eternitate faceți infinit
tot ce-a fost să fie, fie românește
Mi-a mai spus Tribunul, legănat de vise,
să nu zăbovesc, Patria mă cheamă,
și când m-am trezit înfloreau narcise
și nu-mi mai era de lumină teamă...
17 august 2025
MI-AM PEDEPSIT INIMA
Mi-am pedepsit inima,
nu i-am dat voie să mai bată pentru tine,
n-o mai ascult când plânge;
dragostea e un munte de cenușă
pe care ninge
Dacă vrei să-l urci
picioarele ți se vor afunda,
orice pas înainte e un pas înapoi,
draga mea
Dacă aștepți viscolul să-l înfrunți
nu vei putea schia prin sufletul meu,
dacă vin ploile de vară
îți va arăta calea un curcubeu
Mergi până la capătul lui
și vei găsi o avere,
călătoria spre inima ei
e otravă înmuiată în miere
Dar nu voi mai merge niciodată,
mi-am pedepsit inima de o mie de ori
pentru că a bătut atât de tare
când ploua din tine cu flori...
17 august 2025
I Punished My Heart
I punished my heart,
I would not let it beat for you anymore,
I no longer listen when it weeps;
love is a mountain of ashes
on which it snows.
If you wish to climb it,
your feet will sink,
every step forward is a step back,
my dear.
If you wait for the blizzard to face it,
you will not be able to ski through my soul,
if the summer rains arrive,
a rainbow will show you the way.
Follow it to its very end
and you will find a treasure,
the journey to her heart
is poison softened in honey.
But I will never go again,
I have punished my heart a thousand times
because it beat so wildly
when flowers rained from you...
August 17, 2025
Castigué mi corazón
Castigué mi corazón,
no le permití latir más por ti,
ya no lo escucho cuando llora;
el amor es una montaña de ceniza
sobre la que nieva.
Si quieres subirla,
tus pies se hundirán,
cada paso hacia adelante es un paso hacia atrás,
mi amada.
Si esperas la ventisca para enfrentarla,
no podrás esquiar por mi alma,
si llegan las lluvias de verano,
un arcoíris te mostrará el camino.
Síguelo hasta su final
y encontrarás un tesoro,
el viaje hacia su corazón
es veneno suavizado en miel.
Pero yo nunca volveré,
he castigado mi corazón mil veces
por haber latido tan fuerte
cuando de ti llovían flores...
17 de agosto de 2025
duminică, 17 august 2025
sâmbătă, 16 august 2025
joi, 14 august 2025
marți, 12 august 2025
duminică, 10 august 2025
MI-E PLIN DE TINE SUFLETUL
Mi-e plin, atât de plin de tine sufletul
că dacă-l verși într-un ocean n-ai supraviețui
Mi-e plin, atât de plin tine cântecul
pe care îngerii suavi vor dănțui
Pe rugul nins de flori și umilințe
mai ard mocnit vechi dezertări grotești,
zeu al tăcerii și al elocinței
aștept definitiv să mă iubești
Noi ne-am iubit, așa de mult am scris
ce-a fost să fie magică poveste,
și am căzut din viață-n vis
căci vis mi-ai fost și ce mi-ai fost îmi este
Minciuna c-ai plecat în zări albastre
pe unde fluturii se-ncuie cu zăvoare,
e doar pretextul destrămării noastre
printre mirări și semne de întrebare
Că te-am iubit cum nu se poate scrie
o știi atât de bine, draga mea,
și dacă pleci, cândva, din poezie
întoarce-te în ceașca de cafea
10 august 2025
MY SOUL IS FULL OF YOU
My soul is full, so full of you,
that if it spilled into an ocean, you would not survive.
My song is full, so full of you,
that gentle angels will dance upon it.
On the pyre snowed with flowers and with humbleness
still smolder old grotesque desertions,
god of silence and of eloquence,
I wait, once and for all, for you to love me.
We loved, we wrote so much,
what was meant to be became a magic tale,
and we fell from life into dream,
for dream you were, and what you were, you are.
The lie that you have gone to blue horizons,
where butterflies lock themselves away with bolts,
is only the pretext of our unraveling,
among amazements and question marks.
That I loved you as no words could ever write
you know so well, my dearest,
and if you ever leave, one day, from poetry,
return into my cup of coffee.
August 10, 2025
ME TENGO EL ALMA LLENA DE TI
Me tengo el alma llena, tan llena de ti,
que si la derramara en un océano, no sobrevivirías.
Me tengo la canción llena, tan llena de ti,
que sobre ella danzarán los ángeles suaves.
En la hoguera nevada de flores y humildades
aún arden, latentes, viejas deserciones grotescas,
dios del silencio y de la elocuencia,
te espero, definitivamente, para que me ames.
Nos amamos, tanto escribimos,
lo que debía ser se volvió un cuento mágico,
y caímos de la vida en el sueño,
pues sueño fuiste, y lo que fuiste, eres.
La mentira de que partiste hacia cielos azules,
donde las mariposas se encierran con cerrojos,
es solo el pretexto de nuestra descomposición,
entre asombros y signos de pregunta.
Que te amé como no se puede escribir
lo sabes tan bien, amada mía,
y si algún día te vas de la poesía,
regresa a mi taza de café.
10 de agosto de 2025
sâmbătă, 9 august 2025
vineri, 8 august 2025
marți, 5 august 2025
MI-AM CÂNTĂRIT INIMA
Mi-am cântărit inima pe drumul de întoarcere,
mi-am cântărit-o de o mie de ori,
era atât de ușoară când bătea pentru tine
și atât de grea când plecau îngerii-n zori
Bătăile ei, niciodată la fel de adânci,
se auzeau între munții inimii tale,
nimic nu mai poate fi ca atunci,
timpul adormise între petale
Ce frumoasă erai, ce frumoasă!
fluturii ți-aduceau nectarul să-l bei,
în sufletul meu erai ca acasă,
locuiai în străfundul ochilor mei
Calea era atât de ușoară când ducea la tine
chiar dacă îmi cântăream inima de o mie de ori,
te iubeam ca pe un înger, știi bine,
și-am plâns, când ai plecat, în zori...
5 august 2025
I weighed my heart
I weighed my heart on the road back,
I weighed it a thousand times,
it was so light when it beat for you
and so heavy when the angels left at dawn.
Its beats, never as deep,
echoed between the mountains of your heart,
nothing can ever be like then,
time had fallen asleep among the petals.
How beautiful you were, how beautiful!
the butterflies brought you nectar to drink,
in my soul you were at home,
you dwelled in the depths of my eyes.
The path was so light when it led to you
even if I weighed my heart a thousand times,
I loved you like an angel, you know it well,
and I wept, when you left, at dawn...
August 5, 2025
J’ai pesé mon cœur
J’ai pesé mon cœur sur le chemin du retour,
je l’ai pesé mille fois,
il était si léger quand il battait pour toi
et si lourd quand les anges partaient à l’aube.
Ses battements, jamais aussi profonds,
résonnaient entre les montagnes de ton cœur,
rien ne pourra jamais être comme alors,
le temps s’était endormi parmi les pétales.
Que tu étais belle, que tu étais belle !
les papillons t’apportaient le nectar à boire,
dans mon âme tu étais comme chez toi,
tu habitais au plus profond de mes yeux.
Le chemin était si léger quand il menait vers toi
même si je pesais mon cœur mille fois,
je t’aimais comme un ange, tu le sais bien,
et j’ai pleuré, quand tu es partie, à l’aube...
5 août 2025
PESÉ MI CORAZÓN
Pesé mi corazón en el camino de regreso,
lo pesé mil veces,
era tan ligero cuando latía por ti
y tan pesado cuando los ángeles partían al alba.
Sus latidos, nunca igual de profundos,
se escuchaban entre las montañas de tu corazón,
nada podrá ser ya como entonces,
el tiempo dormía entre pétalos.
¡Qué hermosa eras, qué hermosa!
las mariposas te traían néctar para beber,
en mi alma eras como en casa,
habitabas en lo profundo de mis ojos.
El camino era tan ligero cuando llevaba hacia ti,
aunque pesara mi corazón mil veces,
te amaba como a un ángel, lo sabes bien,
y lloré, cuando te fuiste, al amanecer…
5 de agosto de 2025
DACĂ EȘTI ATÂT DE PUTERNIC ÎNCÂT SĂ POȚI IUBI
Dacă ești atât de puternic încât să poți iubi,
nicio furtună nu te poate frânge,
vei fi tu însuți până în ultima zi,
și când vei râde și când vei plânge
Dacă nu vrei să mori niciodată,
să-ți strige numele copacii pe pământ,
fii om ce-mprăștie iubirea adevărată
și-n înserare fii adiere de vânt
Dacă vrei să simți zborul în suflet
fii pasăre când lumina tresare,
fii poem, fii iubire, fii cântec,
fii stăpânul inimii, fii stăpân peste zare
Dacă vrei să privești cât mai departe,
înalță-te cât mai sus, către stele,
să nu-ți fie teamă de moarte,
mergi pe drumul tău, nu pe urmele mele...
4 august 2025
IF YOU ARE STRONG ENOUGH TO LOVE
If you are strong enough to truly love,
no storm will ever break you,
you will be yourself until the very last day,
both when you laugh and when you cry.
If you wish to never die,
let the trees of the earth call out your name,
be one who scatters true love
and at dusk, be the whisper of the wind.
If you want to feel the flight within your soul,
be a bird when the light awakens,
be a poem, be love, be a song,
be the master of the heart, the master of the horizon.
If you want to see as far as you can,
rise as high as you can, toward the stars,
fear not the shadow of death,
walk your own path, not in my footsteps.
August 4, 2025
O STEA CE PLUTEȘTE PE MARE
Există milioane de lumini în orașul pierdut,
cerul e plin de stele strălucitoare,
dar tot ce am fost și tot ce-am avut
s-a-ncuiat în privirile tale amare
Există milioane de femei pe planetă
ce te zdrobesc cu bătăile inimii lor,
dar niciuna nu-i ca tine, iubito,
o stea ce plutește pe mare ușor
Refren:
Dă-mi mâna ca să putem zbura
prin luminile aprinse în noi,
îmbrățișează-mă, draga mea,
vom fi diamante-n noroi
Există milioane de vise albastre,
există milioane de sărutări,
dar prin ferestrele inimii noastre
nu-i loc de veniri și plecări
Le spun celor ce n-au avut curajul
să fie cândva adiere de vânt,
că nu-i nimeni ca tine, iubito,
să coboare din cer pe pământ...
4 august 2025
A STAR FLOATING ON THE SEA
There are millions of lights in the forgotten town,
the sky is full of shining stars,
but all that I was and all I had
is locked inside your bitter eyes.
There are millions of women on this planet
who can crush you with the beating of their hearts,
but none is like you, my darling—
a star that floats so gently on the sea.
Chorus:
Give me your hand so we can fly
through the lights that burn within us,
hold me close, my dearest love,
we’ll be diamonds in the mud.
There are millions of blue dreams,
there are millions of kisses,
but through the windows of our hearts
there is no room for comings and goings.
I tell those who never had the courage
to be, once, a whisper of wind,
that there is no one like you, my darling,
to step down from the sky to the earth.
August 4, 2025
LACRIMILE SPUN ADEVĂRUL
Lacrimile spun adevărul.
Ca o carte deschisă e inima mea.
Poți intra oricând între copertele ei,
poți pleca pentru totdeauna,
poți rămâne cât vrei
Dar să știi, ar fi păcat să vii și să pleci,
inima ar plânge de câte ori treci
peste ea nemiloasă
Rămâi, nu pleca niciodată,
fată frumoasă!
Uită-te în ochii mei nu doar când te alint,
privește-i când plâng, lacrimile nu mint
Lacrimile spun adevărul cuprins între viață și moarte,
încuie-te cu mine înăuntru,
între file de carte
4 august 2025
TEARS SPEAK THE TRUTH
Tears speak the truth.
Like an open book is my heart.
You may step inside its covers at any time,
you may leave forever,
you may stay as long as you wish.
But know this — it would be a pity to come and go,
my heart would weep each time you pass
over it without mercy.
Stay, never leave,
beautiful girl!
Look into my eyes not only when I caress you,
see them when they weep, for tears never lie.
Tears speak the truth held between life and death,
lock yourself inside with me,
between the pages of a book.
August 4, 2025
IUBEȘTE-MĂ
Privește-mă când îți șoptesc
cântece de dragoste,
îmbrățișează-mă de parcă lumea
s-ar sfârși în clipa următoare,
sărută-mă de parcă ar fi ultima dată
înainte de călătoria spre soare
Așază-te lângă inima mea și dormi
legănată de vise
Te rog, mâine dimineață să fii tot aici,
printre priviri duioase și narcise
Iubește-mă cu toată tandrețea,
iubește-mă cum numai tu știi
de la răsăritul și până la apusul soarelui
și-n zori de zi
Înfruntă timpul și rămâi aici,
nu mai căuta un alt paradis,
rămâi și-o să-ți șoptesc
poeme de nedescris
3 august 2025
LOVE ME
Look at me when I whisper
songs of love,
hold me as if the world
were ending in the very next moment,
kiss me as if it were the last time
before the journey toward the sun.
Lay beside my heart and sleep,
cradled by dreams.
Please, when morning comes, still be here,
among tender gazes and daffodils.
Love me with all your gentleness,
love me as only you know how,
from sunrise until the sun sets,
and in the breaking dawn.
Defy time and stay here,
seek no other paradise,
stay, and I will whisper to you
poems beyond description.
August 3rd, 2025
DESPRE FERICIRE
Nu înțelegeam nimic despre fericire,
nu știam chipul ei,
de câte ori o căutam
în cioburile inimii
apărea o umbră sfâșiată
în colții de lei
Am căutat iubirea ideală
dar pleca ori de câte ori
credeam că am găsit-o
”Mă vei uita!”
îi spuneam
și ferestrele inimii se închideau,
draga mea
Furtuna se izbea de pereții sufletului
cu atâta putere
că abia mai puteam să mă ridic
și s-o iau de la capăt
printre himere
”Nu întreba niciodată ce e fericirea,”
auzeam ecoul,
”mergi mai departe,
undeva, cândva,
o să-ți găsești liniștea,
poate între coperte de carte!”
N-am crezut că există așa ceva pentru mine,
căzusem din viață în vis
pentru totdeauna
Și totuși în depărtare
îți fluturi mâna
3 august 2025
ABOUT HAPPINESS
I understood nothing about happiness,
I didn’t know its face,
whenever I searched for it
in the shards of my heart
a torn shadow appeared
in the teeth of lions
I sought ideal love
but it left every time
I thought I had found it
“You will forget me!”
I would say
and the windows of my heart would close,
my dear
The storm crashed against the walls of my soul
with such force
that I could barely stand again
and start over
among phantoms
“Never ask what happiness is,”
I heard the echo,
*“just go on,
somewhere, someday,
you will find your peace,
perhaps between the covers of a book!”*
I never believed such a thing existed for me,
I had fallen from life into a dream
forever
And yet, in the distance
you wave your hand
August 3, 2025
duminică, 3 august 2025
sâmbătă, 2 august 2025
vineri, 1 august 2025
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)