Curcubeul s-a încuiat în mare,
nu știa că-ntunericul doare.
Norii negri alunecă-n os,
e sfârșitul visului frumos
Toamna va veni ca un laitmotiv
înstrăinându-ne definitiv
Între noi tăcerea va ninge,
aud viitorul cum plânge
A fugit de durere un înger,
nevăzut, ca o patimă sânger
Nu mai e nimic de făcut,
îngerii ne-au jucat la barbut
Cu sufletul îngropat în asfalt,
așteptăm să cadă din zid celălalt
18 august 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu