Toți câinii care m-au lătrat
când treceam ca un înger prin seară,
toți au turbat
și latră de sub urna funerară
Toți fluturii care mi-au zâmbit
când din mine ploua,
nu s-au mai putut opri din iubit,
dragostea mea
Chiar și ochii tăi alunecoși
ce-au căzut din retină în sânge,
sunt luceferi frumoși
când inima-mi plânge
Toate florile ce-au apus
când toamna mă călca în picioare,
într-o altă lume s-au dus
unde nu există culoare
Așadar, leagă-ți câinii când trec
ca un înger de rouă prin soare,
să nu mă latre din Lautrec
și să mă rătăcesc pe mare
9 octombrie 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu