Lasă-ți iubirea să te conducă prin întuneric
spre acel loc unde ai fost lumină
cum s-a mai întâmplat de o mie de ori
în viața de altminteri divină
Poate că am visat prea mult dormind în brațele nopții
sprijinit pe ninsori iluzorii
până au căzut în străfunduri uitate
lacrimile arzânde ale lumânării
Dar nu există cuvinte care s-o spună
mai bine decât glasul nelumesc:
Acea lună nebună
pe care ca un apucat o iubesc
mi-a smuls aripile de aer vibrând
aruncându-le-n hăuri ascunse
și a trebuit să zbor
cu luminile inimii stinse
spre un loc ce-mi părea cunoscut
din orizontul sferic;
dacă te simți dinainte pierdut
lasă-ți iubirea să te conducă prin întuneric
21 februarie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu