N-ar trebui să renunțăm la luptă,
dar nici să ne purtăm ca la război,
și pagina din viața noastră ruptă
ar trebui s-o punem înapoi
Că nimeni, niciodată, n-o să știe
ce conținea pe fiecare rând,
nici xeroxul nu va putea să scrie
tot ce-am trăit și ce-am avut în gând
Sunt taine ce se-ascund în vise,
sub frunze moarte ce-au căzut din tei
pe când poveștile nescrise
ți le scriam pe trup cu ochii mei
Chiar dacă inima-i în parte ruptă
și ochii-s sfâșiați de dezertări,
n-ar trebui să renunțăm la luptă,
că noi venim de dincolo de nori
Și știm că nu e bine unul fără altul,
și știm și ce înseamnă să fim doi,
colțul de cer ce ni l-a dat Prea-Înaltul
ar trebui să-l punem înapoi...
6 februarie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu