sâmbătă, 23 februarie 2019

Uitând

Tu ai făcut de la-nceput parte din mine,
te înarmaseși cu delicatețe,
iar eu am locuit o vreme-n tine
uitând că sunt Domnul Tristețe

Parcă trăiam, iubito, într-un basm 
pe care sufletul l-a scris
într-un acces definitiv de astm,
uitând că vei cădea din vis

Liniștea se-ntindea ca o lavă fierbinte,
nicio pasăre nu se zbătea prin aer,
se-îmbătau de iubire cuvinte
uitând că vor pieri definitiv în vaier

Arborii se înălțau din celule
absorbiți de-o prăpastie adâncă,
circulau printre îngeri patrule
uitând că nu-i vreme de nuntă

Numai noi, coborâți din Scriptură,
îngeri și demoni robiți de chemări,
devenisem o privire, o gură,
uitând că murim până-n zori

22 februarie 2019

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu