Ne obișnuisem așa: să ne iubim de dimineața până seara,
să ne curgem prin vene unul altuia
Ne răsturnam sufletele în nisip
și peste ele turnam vise
Îmbrățișați, aveam aripi și tot universul era prizonierul nostru
Eram o ființă. Și iubeam ființa aceea
să ne curgem prin vene unul altuia
Ne răsturnam sufletele în nisip
și peste ele turnam vise
Îmbrățișați, aveam aripi și tot universul era prizonierul nostru
Eram o ființă. Și iubeam ființa aceea
Ne obișnuisem așa: să ne iubim în toate zilele
și în toate nopțile în care nu eram împreună
Ne turnam visele în vânt
și în toate nopțile în care nu eram împreună
Ne turnam visele în vânt
și ele călătoreau îmbrățișate prin ființă
Eram un vis. Și iubeam visul acela.
Eram un vis. Și iubeam visul acela.
Ne obișnuisem așa: să ne iubim ca în toate viețile celelalte
din care ne-am smuls ca să fim din nou împreună
De data asta până la capăt, spuneam nevăzând
ascunzișurile din spatele ochilor tăi
din care ne-am smuls ca să fim din nou împreună
De data asta până la capăt, spuneam nevăzând
ascunzișurile din spatele ochilor tăi
Ne obișnuisem așa: să ne iubim definitiv în fiecare secundă
Dar, într-o zi, am înțeles că tu erai obișnuită cu despărțirile
Dar, într-o zi, am înțeles că tu erai obișnuită cu despărțirile
24 mai 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu