La mesele copiilor săraci

Miroase aerul a cozonaci
și-a flori de câmp, și-a bucurie,
numai copiilor săraci,
tu, Doamne, știi ce să le faci
să-mi iei povara asta mie

Să nu-i mai văd lipsiți de cer
tânjind cu ochii lor cuminți,
ca prin văzduhul efemer
să vină îngerul stingher
trimis de unul din părinți

să le aducă o lumină,
să-și vadă umbrele pe drum,
căci viața asta e haină,
societatea e-o latrină,
de sunt copii săraci și-acum

Ce n-au pe masă nicio pască,
nici ouă roșii, vin sau suc,
neantul infinit se cască,
mi-e sufletul o biată iască
și de aici vreau să mă duc

în altă lume, mult mai bună,
în care bieților orfani
le pune Dumnezeu cunună
și-n fiecare zi îi sună 
cei ce-au plecat în lume după bani

Tu, dă-le, Doamne, astăzi, tot,
ce au visat cu ochii albăstrii,
oprește-ndată acest complot,
să trecem marea deznădejdii-înot
adresa inimii doar tu o știi

Prea multă nedreptate-i pe pământ
și Învierea nu-i deplină,
trăim într-un imens mormânt
și suntem doar cenușă-n vânt,
copiii-s singura lumină

Hai, Doamne, fă-Le bucurii
arată-Le fața cealaltă,
căci toate mesele pustii
sunt încărcate-atunci când vii
copiii nu te uită niciodată


1 mai 2016