În orizontul absent

Trăim la suprafața lucrurilor

luăm în serios întâmplările nesemnificative

fără să observăm că a trecut viața pe lângă noi

ca un tren de marfă prin triaj

prăbușit din sufletul-închisoare

prin grilaj

Când se schimbă macazul 
și deraiază

înțelegem că e trecut demult
 de amiază

Se întâmplă inevitabil

să cădem într-o prăpastie adâncă

și atunci nu ne dorim altceva

decât să pătrundă în noi

prin stâncă

o rază de lumină

să ne elibereze de întuneric

 și de imaginara vină

Atunci nu înțelegem 

că 

adevărul nu se ascunde în lucruri minore

care ne-au ținut prizonieri

câteva ore

 în trenul de marfă pierdut

undeva 

în orizontul absent

dintre viitor și trecut

7 decembrie 2016