Sub bradul enigmatic de Crăciun

Ți-aș săruta, iubita mea, tot timpul
pe care mi-l oferi fără să ceri în schimb,
nici marea nesfârșită, nici Olimpul,
nici să te-înalț mai sus de propriul nimb

Ți-aș săruta, iubita mea de rouă,
mâinile întinse raiului ascuns,
aripile de înger, amândouă,
durerile ce-n suflet ți-au pătruns

Ți-aș săruta, iubita mea, mirarea
ce chipul tău l-a transformat în cer,
tu-mi ești și prea-grăbita, și-așteptarea,
deși-s un fluture înjunghiat de ger

Ți-aș săruta, iubita mea, apusul,
în care-mi ești icoană și mă-nchin,
la tine-n brațe nu mai sunt intrusul,
suntem doi îngeri pe un baldachin

Ți-aș săruta, iubita mea, privirea,
din care nu mai vreau să mă adun,
și am să-ți sorb definitiv uimirea
sub bradul enigmatic de Crăciun


24 decembrie 2016