Puii de oameni sunt pe lume îngeri
ce zboară înainte și înapoi
prin cerul ireal de sincer,
dar și prin spaime ascunse și noroi
Drumul prin viață are gropi adânci
în care se îneacă triștii
ce cară în retină stânci,
de-acolo cad adesea alpiniștii
Asemeni fluturilor liberi
ce calcă-n spinii codrilor desculți,
doar educații sunt pe lume liberi
și nu-i vor accepta vreodată pe inculți
Noi suntem păsări cu-aripe-nlăuntru
ce la fereastra inimii putem cânta,
dă-mi voie înapoi să intru
să poată îngerii zbura
Să umplem cu lumină sufletul,
strivit de un sistem opac,
de vrei s-auzi în tine cântecul
plantează în oglindă un copac...
17 noiembrie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu